Am stat de multe ori si m-am intrebat ce asteapta un client de la un restaurant, am incercat sa ma gandesc la asteptarile mele de la restaurantele in care intru si, deasemenea, am vorbit cu toti cei pe care i-am cunoscut. Uimitor este ca nici eu, nici multi dintre cei cu care am vorbit nu mi-au putut face un cliseu al asteptarilor lor de la un restaurant. Diversitatea, este pana la urma, sfanta…:)

            La inceputurile acestui blog, au fost persoane care m-au incurajat sa scriu despre ce ar trebui sa stie clientul in legatura cu pregatirea mancarii, cu servirea, etc, astfel incat si asteptarile acestuia sa fie realiste. Si aici imi aduc aminte de – muschiul de vita.

            Voi incepe cu cateva dintre parerile mele despre ce ar trebui sa gaseasca un client intr-un restaurant dar, pentru a avea o imagine completa voi avea nevoie de parerea tuturor celor care vor citi.

            Daca vom ajunge la un ghid, asa cum s-a sugerat la un moment dat, va fi un castig al nostru, al tuturor celor care se vor implica

·      nu mi-a placut niciodata ideea ca cineva sa se aseze la o masa la care deja mai sta un alt client

·      salonul unui restaurant nu ar trebui sa miroasa a mancare. la fel si cu fumul de tigara – inteleg fumatorii dar ar trebui sa existe si un minim de ventilatie

·      nu imi place atunci cand sunt pus sa platesc: painea, sarea, piperul, ardeiul iute, etc.

·      sunt feluri de mancare a caror preparare dureaza mai mult. daca esti un consumator al respectivelor mancaruri vei sti, daca nu, este bine sa stii: ex. muschiul de vita, ciupercile la gratar, etc

·      atunci cand comanzi un astfel de fel de mancare trebuie sa stii ca va intarzia toata masa, inclusiv produsele companionilor tai. pentru a nu se intampla asta trebuie specificat la inceput de catre client, asta daca ospatarul nu are prezenta de spirit sa specifice

·      ciolanul cu fasole are grasime si sorici. tocmai de asta este asa de iubit

·      un espresso bun inseamna culoare, gust, crema, aroma. fara aceste lucruri, este doar o cafea ordinara, indiferent de marca

·      la cererea notei de plata clientul va primi o proforma pe care o va verifica si va decide cum plateste: card, tichete masa sau cash. Dupa aceea, ospatarul ii va aduce nota de plata, adica bonul fiscal. este bine sa-l luati…:)

·      astazi este greu, daca nu imposibil sa folosesti in tara noastra produse traditionale pentru ca nu exista nici un control calitativ asupra productiei ( branza de burduf in coaja de brad, palinca sau vin de casa, cascaval afumat sau alte branzeturi, diverse tipuri de salamuri sau alte semipreparate, etc ) – deci daca le gasesti in restaurant exista un risc

·      mie personal nu imi plac meniurile pline de grasime, foile cu stersaturi puse in diverse mape de plastic, etc. Fara sa fiu un stilist, apreciez putin efort in designul unui meniu.

·      eu nu sunt pentru imaginea clasica de ospatar ( negru cu alb ) dar cred ca mai important este ca tinuta sa fie curata.

      Sunt multe lucruri care imi vin in minte dar parca imi este greu sa le structurez. Cred ca de fapt ar duce la un articol prea mare. Totusi, asta ar trebui sa fie urmarea a ceea ce am scris mai sus. Voi incerca deci sa dezvolt acest post si poate, cu ajutorul celor care vor dori sa se implice, poate vom elabora un fel de biblie a clientului, pe care sa o respecte proprietarul…:)

      Si iata cum, dupa un Ghid de Bune Practici in Bucatarie, o lucrare 100 % tehnica si sper foarte folositoare, poate ne luam inima in dinti si ne apucam de elaborat un Ghid de Bune Practici in Salon… si vom decide tot impreuna cum ii vom spune.

Hits: 538