Fondul meu de pensie
Ieri am luat o decizie la care ma gandesc de mult: am decis sa-mi micsorez salariul la cat se poate de putin – minimul pe economie daca este posibil – iar diferenta de taxe aparuta sa o pun intr-un cont de care sa nu ma ating in urmatorii ani pana la pensie. Astfel, imi creez propriul fond de pensie.
Nu este un atac la nimeni, nu este o decizie conjuncturala, este doar un calcul aritmetic simplu, care imi arata ca pentru urmatorii 25 de ani de acumulare, imi voi asigura o pensie mult mai mare decat cea pe care as obtine-o in sistemul clasic.
Am facut calcule simple plecand de la tot felul de valori ale salariului brut sau net si, cu parere de rau pentru sistem, am ajuns la aceeasi concluzie. In contextul in care asistenta spitaliceasca este identica pentru un rrom care nu plateste nici o taxa, sau pentru cineva care plateste taxe diferite ca valoare, in contextul in care invatamantul este acelasi pentru toti, in care siguranta pe strada este aceeasi pentru toti, cred ca este datoria mea fata de mine in primul rand sa am grija de mine: deci, imi creez propriul fond de pensie,… cu un singur beneficiar…:)
Totul pare frumos dar trebuie sa recunosc si deficientele acestei decizii: salariul va fi aproape nul, deci va trebui sa am surse alternative de venit ( chirii, dividende ), imi va fi mai greu sa iau credite personale ( Doamne ajuta ! ), etc.
Practic, sunt multe bune si rele in aceasta decizie, dar cred ca daca fiecare dintre noi ar face acest calcul simplu, ar ramane uimit de diferente. Ah… era sa uit… si va trebui sa-mi asum doua mari neajunsuri: va trebui sa decid periodic, atat sa nu ma ating de acesti bani – cat de mare va fi tentatia…:) – dar si, mai important,… cum sa negociez cu bancile pentru acesti bani, pentru a avea eficienta maxima.
In rest, chestii normale de pensionar: sah in Cismigiu, vacanta la Amara, Revelion la Romexpo, telenovele si, supararile pe tineretul din cartier care nu vrea sa stie ce greu era pe vremea noastra…:))
Hits: 384
Comentarii