Master Chef

Marti seara, total intamplator, m-am uitat la renumita emisiune tv, probabil cum nu mi s-a mai intamplat demult sa ma uit la o emisiune de acest gen: cu interes si, de ce nu, cu drag. Motivul: concurentii, trebuiau sa opereze in totalitate un restaurant, de la realizarea meniului, aprovizionare, pregatirea mancarii pana la servirea clientilor. Partea cu profitabilitatea nu ma intereseaza in acest moment.

Pentru prima data intr-o emisiune tv, cred ca neregizat, s-a aratat ” muritorului ” de rand ce haos se poate crea intr-o bucatarie de restaurant daca nu te organizazi cum trebuie sau daca scapi lucrurile de sub control. Mi se pare uimitor si cred ca echipa realizatoare merita felicitari. Ale mele cu certitudine

Ca sa facem un mic conspect a ceea ce s-a intamplat acolo, dupa ce s-au aprovizionat cu ceea ce au crezut ca le trebuie pentru meniurile hotarate, concurentii s-au apucat sa pregateasca mancarea atat pentru masa de pranz cat si pentru cea de seara.

Pranzul a fost inceputul haosului dar, deoarece numarul clientilor nu a fost spectaculos, a trecut…:)

Masa de seara insa a fost un deliciu…. . A venit puhoiul… Mi-a adus aminte de ceea ce se intampla zilnic intr-un restaurant. Mi-a adus aminte de faptul ca unii oameni sunt eroi. Pare usor sa faci mancare ” la minut ” dar, atunci cand iti vin 7 comenzi in 3 tigai, descoperi ca trebuie sa intarzii pe cineva si, te grabesti;  atunci iti cade curentul si, uleiul de la friteuza nu s-a incins suficient de tare, pui cartofii care nu se fac si, clientii asteapta, comenzile vin,…, superb.,.., simti ca traiesti, adrenalina. In emisiunea de aseara am vazut stiinta si experienta puse in slujba unui banal adevat: clientul trebuie sa-si primeasca mancarea si el nu trebuie sa stie ce probleme ai tu

Vorbind de neregizat unele aspecte, sunt totusi tentat sa cred ca ramanearea fara curent sau scurgerea infundata au fost totusi regizate pt a crea tensiunea concurentilor dar, atentie, acest lucru se poate intampla oricand in viata de zi cu zi.

Realizand dezastrul spre care se indreptau concurentii ( scuzabila lipsa lor de experienta ), Chef-ii si-au suflecat manecile si au trecut la treaba: fara capeline sau coifuri, fara manusi sau spalat prea des pe maini, fara detalii de genul menta in supa de cartofi cu menta, cu artificii de inlocuire a cuptorului ( excelenta decizie, felicitari ), care nu avea curent si multe, multe altele…:) Nu critic, vreau doar sa spun ca uneori, atunci cand lucrurile in bucatarie se aglomereaza, nu mai ai timp de uleiul de pe jos, de respectarea la sange a fiecarui detaliu din reteta si singurul lucru care conteaza este satisfactia clientului, ca ceea ce primeste acesta in farfurie sa fie un produs care sa iti faca cinste si apoi, cand lucrurile se termina, ai timp sa faci curat, sau sa reflectezi la cum sa abordezi a doua zi situatia similara. In astfel de momente, experienta, bunul tau simt sau buna ta practica te salveaza.

De aceea, peste toate tensiunile si dezastrele din bucatrie vazute la tv, nu am putut sa nu-i iubesc pe acei oameni si sa nu traiesc cu ei injuraturile, beep-urile, cazaturile. Marfa care se depreciaza, incasari mici, fidelizarea clientului, toate aceste lucruri si nu numai il asteapta pe cel care va castiga premiul si isi va deschide propiul restaurant….., si multa pasiune…, si multa satisfactie.

Discutand ieri cu colegii mei despre asta, unul dintre ei mi-a spus ca i-a lasat pe cei 2 copii ai lui sa se uite la emisiune special pentru a vedea ce ” face tatal lor la munca “. La final, copii au spus: Uauuuu…, asa de palpitant ?

Da, asa este viata in restaurante: palpitanta si frumoasa

Hits: 198

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Doresc să intre în discuție?
Simțiți-vă liber pentru a contribui!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *