Despre piste de biciclisti

            Este de ceva vreme un soi de campanie prin Bucuresti pentru promovarea pistelor de bicicleta. O dorinta foarte frumoasa, in conformitate cu normele europene atat de dragi noua dar, cu un mod de aplicare si cu un nivel de intelegere din partea consumatorului, sa ma ierte cititorul, proaste.

            Se pare ca un ziarist, plimbandu-se cu bicicleta prin centrul Bucurestiului, s-a lovit cu un pieton. Nu stiu decat la nivel de barfa acest fapt precum si urmarile disputei dintre cei doi, dar stiu ca acest fapt a declansat o campanie pentru sustinerea respectivelor piste pentru biciclisti. Foarte frumos ar spune unii daca sustinerea de care vorbim nu ar fi orientata gresit

            Ca sa fiu mai bine inteles cred ca ar trebui sa mai dau cateva detalii: jumatate de trotuar era ocupat cu o terasa a unei cafenele, iar cealalta jumatate era ocupata aproape in totalitate de pista de biciclisti. Pietonilor le mai ramanea ori sa mearga pe pista respectiva ori sa se strecoare pe portiunea ingusta ramasa libera. Asa s-a produs accidentul, dealtfel usor.

            Acestea fiind spuse, concluzia ziaristului a fost ca trebuie desfiintate terasele de pe trotuar – in special respectivul – si nu reglementata civilizat pista de biciclisti.

            Bicicleta este un mijloc de locomotie foarte modern si sanatos si care nu mai are nevoie de nici o sustinere. Cauza ei este clara. Nepoluanta, comoda si rapida in oras, buna pentru sanatate, in conditiile aglomeratiilor urbane de astazi este evident avantajul folosirii ei. Dar nu inteleg de ce pistele de biciclisti trebuie sa ocupe trotuarele si asa uneori destul de inguste. Trotuarul, prin normalitatea lui este destinat pietonilor, bancilor si, evident, teraselor. Nu mai vreau sa sustin necesitatea teraselor intr-un oras. Cu parere de rau pentru iubitorii bicicletelor daca ar fi sa aleg intre terase si biciclete as alege terasele, si cred ca aceeasi alegere ar face-o oricine de oriunde,…, noroc ca aceasta alegere nu trebuie facuta niciodata. Totusi…

            Cred ca rostul bicicletei este sa mearga pe strada mai mult decat pe trotuar iar daca nu avem strazi suficient de largi sa ne gandim ca nici trotuarele nu sunt largi. Cred ca daca este sa facem piste de biciclsti ar trebui sa le facem pe strada, dar numai acolo unde avem posibilitatea. Si ele ar trebui sa aibe continuitate nu sa se opreasca in mijlocul intersectiei pentru ca nu a mai existat trotuar sau altceva. Cred ca daca ar trebui sa militam pentru aceastea ar trebui sa militam pe langa primarii sa faca aceste piste pe strada, prin creerea unei benzi suplimentare sau prin luarea unor locuri de parcare daca este posibil. Iar daca nu, nu. Ar trebui ca atunci cand se concepe o strada noua ea sa aiba prevazute deja astfel de piste, asa cum se intampla in tarile la care visam, si ar trebui ca atunci cand se construieste un bloc nou in locul unei cocioabe un arhitect – de la care avem pretentii – sa aiba viziunea de a nu permite construirea acelui bloc fara lasarea unui spatiu minim pentru marirea strazii, pentru trotuarele si pistele necesare. Si multe altele…

            De aceea nu am cum sa-l sustin nici macar moral pe acela care, dorind sa mearga cu bicicleta prin Bucuresti  si se loveste de pietoni sau este incomodat de terase, se supara si decide ca toata lumea trebuie sa se dea din calea lui.

            Pentru ca poate si eu am dreptul sa merg pe acolo, sau sa-mi beau cafeaua acolo si intre noi doi, platitori de taxe, exista egalitate si atunci, statul sa-mi faca si pista si trotuar. Deci, cum spuneam prin alt articol, vreau sa fiu lasat sa traiesc si sa-mi fac treaba.

            Cu tot respectul,…

Hits: 1153

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Puterea unui restaurant

            Am spus intr-un articol precedent ca eu cred ca industria eestaurantelor poate misca din loc economia unei tari. Nu am sa spun ca fiind la pamant, economia unei tari poate supravietui doar prin aceasta supapa dar, resursele si rotitele pe care le poate misca aceasta industrie, pot trezi din somn un urias fara vlaga.

            Actuala criza are ca si origine si nebunia mondiala a constructiilor si a speculatiilor imobiliare si financiare. Nu prea conteaza cum a venit pana la urma si nici cum v-a pleca ea. Totusi nu pot sa nu ma uit cu tristete ca in continuare se vorbeste de relansarea contsructiilor, de reluarea creditarii etc.

            Poate parea frivol, dar asa cum industria constructiilor, sau cea metalurgica si constructoare de masini ( aici vorbim de toate tipurile de masini nu doar automobile ) pot sta la baza unei economii puternice tot asa eu cred ca industria restauratiei in particular si turismul in general pot fi un alt stalp de baza al societatii.

            Spun asta pentru ca este una dintre industriile care prin ceea ce antreneaza pune in miscare foarte multe alte ramuri ale economiei.

            Ca sa deschizi un restauramt ai nevoie de un spatiu. Pe care platesti o chirie sau il cumperi. Deja a aparut un impozit si cineva deja traieste bine de pe urma acestei activitati inca inainte de deschidere. Pentru amenajare este implicata o firma de amenajari interioare ( chiar si in regie proprie meseriasii implicati sunt similari ) si apare un consum de materiale de constructie, manopera, etc. Deasemenea apare racordarea la utilitati. Mobilierul, vesela, uniformele, tacamurile, corpurile de iluminat si sa nu uit, utilajele de bucatarie au creat deja o multitudine de conexiuni.

            Din momentul deschiderii apar alte consumuri: materiile prime care pun in miscare agricultura, servetelele ( care pot fi impresionante ca si cantitate), utilitatile, etc. Oamenii angajati platesc impozite. Clientii platesc cu bani pe care proprietarii ii depun in banci.  Si tot ciclul acesta este perpetuu,… si daca cineva ar avea curajul sau stiinta sa-l inmulteasca cu numarul de retsaurante din Bucuresti,… sau din tara !? Atunci am vedea ca probabil 5 sau 10 % din populatia activa a acestei tari munceste direct in aceasta ramura. Si oare cat la suta indirect ? Am vedea ca poate 10 sau nu stiu cat la suta din productia de carne a Romaniei se consuma in restaurante sau ca nu putem produce atatea rosii sau altceva incat sa ne asiguram consumul.

            Si atunci am intelege ca trebuie sa miscam si celelalte ramuri tocmai pentru ca o ruda saraca si umila cum este restauratia in Romania poate fi baza si sustinatoarea probabil a altor cresteri.

            Si ne-am putea lauda in brandul de tara cu cateva restaurante fantastice care sa duca numele tarii GRATUIT oriunde in lume. Si i-am putea face pe turisti sa se minuneze nu numai de castelul Bran ci si de cascavalul afumat de alaturi sau de mamaliguta banala de langa sarmalute. Si poate am descoperi ca vinul romanesc se poate bate de la egal la egal cu cel din alte tari si poate,…, si poate…

            Iar pentru asta nu trebuie mari investitii ca in cazul constructiilor sau altor ramuri ale economiei. Si nici mari subventii.  Vrem doar sa punem niste mese oriuinde credem ca se poate. Vrem ca autorizatiile sa fie o formalitate. vrem legi clare si echitabile. 

            Adica vrem ceva foarte simplu: vrem sa fim lasati sa ne facem treaba…

Hits: 2135

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Restaurantul – chelnerul Dabija

            Nu e vorba despre unul dintre acele bancuri celebre din categoria Anton sau Marcu ci despre o intamplare reala si ilara, dar care arata inca radacinile puternice ale vechii scoli

            Eram in provincie la un restaurant dealtfel serios si civilizat si impreuna cu cativa prieteni am petrecut o seara frumoasa : am mancat binisor, am discutat cu vechi prieteni pe care nu ii mai vazusem de mult, etc.

            La final am cerut cum era si normal nota.

            Chelnerul, Dabija pe numele lui, un chelner din vechea scoala, serviabil, corect imbracat, care stia sa fie atent la tot ceea ce putea dori clientul, niciodata nu a refuzat ceva, a zambit tot timpul, si a adus evident, nota ceruta

            Am luat-o, am studiat-o cateva secunde, am facut cateva glume pentru ca era in formatul vechi scrisa de mana si, la un moment dat, am vazut finalul: mere – 20 ron

            Am fi sarit peste acest amanunt dar nu ne aminteam sa fi fost pe masa macar un platou cu fructe, sau orice altceva,  asa ca am intrebat:

” – Domnu’ Dabija, nu v suparati, ce este cu merele astea ?

– Pai ce sa fie, nimic… DACA MERE’ MERE,… DACA NU, NU ! “

 

            Impresionant, am ras, am lasat tips, am lasat si merele si am realizat ce poate face un ospatar intr-un restaurant : Agonie si Extaz.

Hits: 813

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Ghid de Bune Practici – partea IX

3.7.4. Măsuri de prevenire a contaminarii incrucisate :

  • se elimina ambalajele de transport ale materiilor prime (ex: cutii din carton, cofraje oua) inainte de a ajunge in zona de preparare a alimentelor sau in cea de manipulare a semifabricatelor / produselor finite;
  • materiile prime şi produsele finite se vor separa fizic, sau dacă nu este posibil, nu vor fi prezente în acelaşi timp în acelaşi spaţiu fizic;
  • separarea zonelor salubre de cele insalubre (spatii diferite pentru legume murdare, legume curate, oua murdare, oua curate, etc);
  • între operaţiile intermediare se vor efectua curăţenii şi dezinfectări;
  • operatiile de spalare carne,  peste,  oua si  legume se fac utilizand doar apa potabila ;
  • capacele cutiilor de conserve se sterg inainte de deschidere cu o laveta umeda curata;
  • nu se vor portiona in acelasi timp tipuri diferite de carne ;
  • nu se vor portiona in acelasi timp tipuri diferite de mezeluri, branzeturi;
  • dupa fiecare tip de produs se vor igieniza blaturile de lucru, cutitele si suprafetele de lucru ;
  • se vor folosi tocatoare diferite identificate vizibil (ex.: culori diferite) pentru carne cruda, carne gatita, peste, legume, fructe, paine;
  • starea de igiena a tocatoarelor, cutitelor si suprafetele de lucru se va verifica inainte de fiecare folosire;
  • starea de igiena a recipientelelor/capacelor utilizate pentru pastrarea semipreparatelor vor fi verificate inainte de fiecare folosire ;
  • deseurile se arunca in container cu capac prevazut la interior cu sac de plastic; containerul va fi golit periodic, pentru evitarea deversarii.
  • personalul care manipuleaza alimentele va fi instruit periodic si va avea bune practici igienice (personalul bolnav sau cu leziuni ale pielii nu va fi acceptat în spatiul de productie, până la vindecarea lui completă; accesul operatorilor în spatiile de depozitare si de preparare a alimentelor se va face numai după scoaterea hainelor şi încălţămintei de stradă şi imbracarea echipamentului de lucru complet si curat; după folosirea toaletei, personalul va fi educat şi obligat să-şi spele şi dezinfecteze mâinile; etc) ;
  • echipamentele, ustensilele şi suprafeţele de lucru, lavetele vor fi curăţate şi dezinfectate la sfârşitul zilei de lucru sau ori de câte ori este necesar;
  • efectuarea curateniei se va face respectand principiul „dinspre zonele salubre spre cele insalubre” si „de sus in jos”;
  • in functie de riscul microbiologic, se vor utiliza 4 seturi de ustensile de igienizare (matura, galeata, mop) pe zone: bucatarie, holuri, toalete, ghena de gunoi care vor fi identificate, depozitate si utilizate separat;

3.8. Controlul produselor finite 

  • Periodic din restaurant trebuie sa se preleveze probe din materii prime, semifabricate si din produsele finite care sunt analizate din punct de vedere fizico-chimic si microbiologic la un laborator acreditat.

3.9. Controlul produsului finit neconform

Produsele finite neconforme nu sunt servite clientilor si sunt inregistrate in documentele interne ale restaurantului, mentionandu-se motivul eliminarii produselor din consum.

 

Hits: 640

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Ghid de Bune Practici – partea VIII

3.6. Identificarea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor finite

Identificarea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor finite pe tot parcursul fluxului tehnologic are drept scop asigurarea trasabilitatii produselor si verificarea respectarii principiului FI-FO de depozitare. Identificarea se face prin etichetarea cuvelor cu materii prime, semifabricate si produse finite cu etichete (interne sau de la producator).

3.7. Controlul contaminarii produselor alimentare

3.7.1. Manipularea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor finite

La manipularea igienica a materiilor prime,  semipreparatelor si produselor finite trebuie sa se respecte normele de igiena pentru protectia alimentelor, pentru a evita contaminarea produselor.

3.7.2. Contaminarea microbiologică încrucişată se poate produce în cazul:

  • contactului produselor finite sau al semipreparatelor cu materii prime nespalate (legume, fructe, oua, etc ) sau netratate termic (ex: sange, ou crud, etc);
  • contactului produselor finite sau al semipreparatelor cu ambalaje provenite de la materiile prime (pungi, cutii din carton, ambalaje de transport, cofraje oua)
  • contactului intre alimente si personalul purtător de agenţi patogeni (bolnav sau cu leziuni ale pielii) / echipamentul de protectie murdar al personalului / mâinile nespălate ale personalului (după folosirea toaletei sau după efectuarea altei operaţii neigienice);
  • contactului intre alimente si echipamentele / ustensilele de lucru / suprafetele de lucru necurăţate sau incorect dezinfectate după folosirea lor la o altă operaţie;
  • contactului intre alimente si ambalajelele alimentare de unica folosinta (utilizate pentru ambalarea alimentelor vandute la pachete) care au fost depozitate neprotejate sau manipulate in conditii neigienice;
  • utilizarii veselei din salon insuficient igienizata sau incorect depozitata / manipulata dupa spalare;

3. 7.3. Contaminarea fizică şi chimică

Contaminarea fizică cu corpuri străine metalice sau nemetalice este posibilă în procesul de preparare, in cateva etape. Controlul acestor pericole trebuie riguros realizat  in fiecare etapa in parte, astfel incat produsele alimentare sa fie protejate iar eventualele produsele contaminate sa poata fi identificate si eliminate din consum.

Contaminarea chimică este puţin probabilă; este insa posibila, mai ales cu substanţe folosite la curăţenie/dezinfecţie sau dezinsectie/deratizare. Aceste substanţe vor fi manevrate cu atenţie, vor fi depozitate în locuri special amenajate, vor fi utilizate respectand concentratiile indicate de producatori si se vor clati cu apa potabila toate suprafetele echipamentelor sau ustensilelor care intra in contact cu produsele alimentare dupa executarea operatiilor de spalare-dezinfectie sau dezinsectie-deratizare..

Hits: 398

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0