Ghid de Bune Practici – partea VII

  1. Prelucrarea tehnologica

3.1. Pregatire preliminara

Pregatirea preliminara reprezinta operatiile pe cate le sufera materiile prime si auxiliare pana la obtinerea semipreparatelor curate, salubre din care se prepara mancarea: eliminare ambalaje de transport, eliminare ambalaje individuale, sortare, spalare, curatire, fasonare, transare, maruntire, taiere, condimentare, depozitare semipreparate in conditii de refrigerare in vederea utilizarii ulterioare.

Trebuie luate masuri de prevenire a contaminarii alimentelor in timpul operatiilor de pregatire preliminara (specifice fiecarui tip de materie prima):

-spalare carne,  peste,  oua,  legume;

-starea de igiena a suprafetelor de lucru (mese delucru, tocatoare), a ustensilelor de lucru (cutite, site, mixer, etc) va fi verificata inainte de efectuarea operatiilor;

-alimentele usor perisabile  vor fi prelucrate rapid (transare carne, eviscerare peste, feliere salamuri, etc), in sarje mici, evitand mentinerea lor la temperaturi mai mari de15ºC mai mult de 30 minute.

-personalul care manipuleaza alimentele va fi instruit periodic si va avea bune practici igienice ;

3.2. Decongelarea carnii se poate face prin mai multe metode:

1. Scoaterea carnii congelate din congelator cu 24 ore inaintea folosirii si decongelarea in frigider, la temperaturi de maxim 4ºC;

2. Decongelarea carnii in apa rece curgatoare in timp maxim de 4 ore;

3. Decongelarea carnii in cuptorul cu microunde cu conditia ca intreaga cantitate dezghetata astfel sa fie imediat preparata termic.

Pe etichetele interne se va preciza data si ora inceperii operatiei de decongelare precum si termenul secundar de valabilitate al produselor dupa decongelare.

3.3. Prepararea produselor finite

Produsele preparate in restaurant se incadreaza in mai multe grupe: produse la gratar, mancare gatita,  produse prajite, salate, produse de cofetarie / inghetata, produse de bar.

Se respecta indicatiile din retetele de preparare aprobate pentru fiecare produs in parte.

 Tratamentul termic

Tratamentul termic al produselor preparate in bucatarie asigura pe langa obtinerea gustului si a aspectului specific si o distrugere a microflorei existente in materiile prime.

3.4. Racirea si pastrarea semifabricatelor si a produselor finite tratate termic

Preparatele care urmeaza sa se serveasca calde, se mentin la cald la temperatura de minimum 63 °C . Produsele finite tratate termic care nu se servesc imediat se racesc si se pastreaza in frigiderul de mancaruri gatite din spatiul bucatariei la temperatura de 0 … +4°C, urmand a fi incalzite la comanda sau inainte de alimentarea cuvei bain-marie la o temperatura de aproximativ 75°C.

3.5. Calitatea uleiurilor de prajire trebuie sa se verifice zilnic pentru fiecare din friteoze. Uleiul uzat este inlocuit cu ulei proaspat. Uleiul uzat este colectat in recipiente depozitate separat de uleiul proaspat si este ridicat de o firma specializata, pentru reciclare.

Hits: 475

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Consideratii de criza

            Criza actuala afecteaza pe toata lumea; am spus o noutate pe care sunt convins ca nimeni nu o stia…:)

            Vorbeam zilele trecute cu un prieten, analist financiar intr-o banca din Romania si il intrebam unde mananca la pranz. Raspunsul m-a lasat putin masca: ” … pachetel de acasa…”. Si tu Brutus ?  Este evident ca fiecare dintre noi are mai putini bani in buzunare. Ratele la banci au crescut – pentru cei cu credite – facturile de orice fel sunt din ce in ce mai mari, riscul sa-ti pierzi job-ul sau sa ti se micsoreze salariul este ca o sabie a lui Damocles asupra marii majoritati dintre noi,…, dar oare asa mare sa fie panica ?

            Industria restaurantelor trece si ea prin aceeasi criza ca intreaga societate romaneasca si mondiala. Clientii economisesc mai mult ca de obicei si asta se vede in nota de plata. Dar scaderile sunt rezonabile, cel putin in sfera mea de cunoastere si, justificabile.

            Cu toate acestea vad reactii aproape ilare: un restaurant dintr-un oras de provincie a realizat meniuri de criza, chipurile la bani putini, un restaurant din Anglia isi plateste clientii sa manance ( asta chiar este ilara ), sau un anunt aproape socant de pe fatada unui restaurant bucurestean: ” va sperie criza !!! suntem aceeasi echipa si va asteptam sa incercati mancarea noastra mai ieftina ca acasa si garantat foarte buna !!! ” ( bold-uirile nu imi apartin )

            Nu vreau sa-mi dau cu parerea despre ideile de marketing ale unor antreprenori dar, cred ca in situatia economica de astazi, real negativa fata de obisnuinta noastra, masurile disperate nu fac decat sa accentueze imaginea de degringolada. Daca toata lumea vinde la jumatate de pret in conditiile in care materia prima nu s-a ieftinit, salariile nu s-au micsorat, oare ce inseamna ? Pana acum restaurantele vindeau scump pentru ca isi permiteau ? Meniurile speciale de criza contin doar jumatate din portia normala ? Mancarea in astfel de cazuri este reciclata, imbunatatita cu aditivi alimentari sau care este adevarul ?

            Nu stiu, dar ca si client imi pun intrebari de genul asta si multe altele. Nu inteleg cum astazi pot sa mananc ceva la jumatate de pret fata de acum 3 luni. Aceeasi cantitate, aceeasi calitate…. ? Este mai ieftin sa mananc la fast food decat la un restaurant ” a la carte ” si dintr-o data este mai sanatos ? Dupa toti acesti ani de marketing al mancarii sanatoase ?

            Nu mai inteleg nimic. Oare astazi nu mai conteaza decat sa apuci ziua de maine ? Sau…

            Nu exista o solutie aplicabila peste tot, dar cred ca sansa oricarei industrii intr-o criza o reprezinta calitatea produselor si a serviciilor. Si increderea pe care o genereaza in randul consumatorilor. Pana la urma, chiar si cu clienti mai putini, printr-o judicioasa calculatie a costurilor se poate trece de perioada de recesiune. Clientii trebuie sa aiba incredere totusi in restaurante si acest lucru nu este valabil doar astazi. Necesitatea sociala a restarantului nu mai trebuie demonstrata. Clientii trebuie sa primeasca un produs ( calitate / cantitate / pret – si aici ma refer si la servicii ) corect atat pe timp de criza cat si in prioada de crestere economica. Mai ales atunci. Si probabil ca cei care au facut si fac asta, vor reusi sa treaca peste aceasta lectie de viata.

            Asa cum spunea Einstein ” … criza este buna… “

Hits: 506

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Ghid de Bune Practici – partea VI

OPERATIILE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE A MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE IN PRODUSE FINITE

Operatiile tehnologice care se desfasoara in restaurant :

  1. Receptia materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor
  2. Depozitarea materiilor prime, a materialelor auxiliare, a semifabricatelor si a produselor finite
  3. Prelucrarea tehnologica
  4. Servirea clientilor

1. La recepţia materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor se verifica:

       materiile prime si auxiliare sa fie aprovizionate de la furnizori verificati;

       documentele de însoţire a mărfii (factura/ aviz de expeditie, declaratie de conformitate, buletine de analiza).

       cantitatea livrată corelata cu comanda de aprovizionare;

       caracteristicile organoleptice sa fie corespunzatoare produsului aprovizionat (culoare, miros, consistenta);

       ambalajul de protectie sa nu fie deteriorat;

       pentru produsele perisabile se verifica temperatura la receptie;

       starea etichetelor: integritate, lizibilitate;

       termenul de valabilitate;

       starea de igienă a mijlocului de transport;

Informatiile relevante pentru siguranta alimentului se completeaza in fisa de receptie.

În cazul în care materiile prime, materialele auxiliare sau ambalajele nu corespund uneia din cerinţele menţionate, acestea nu sunt recepţionate si se noteaza in fisa de receptie motivul refuzului.

 

2.     În spaţiile de depozitare a materiilor prime si auxiliare, a  semipreparatelor şi a produselor finite trebuie să se verifice:

       starea de igienă a spaţiilor de depozitare: spatiile de depozitare şi incintele frigiderelor şi congelatoarelor se menţin curate în permanenţă;

       temperaturile de depozitare – valori care se noteaza in fiecare din fisele de inregistrare a temperaturilor de 2 ori / zi;

       durata de depozitare – incadrarea produselor in termenul de valabilitate si verificarea lor astfel incat sa se menţina pe toata durata depozitării a caracteristicilor de calitate corespunzătoare ale materiilor prime, semipreparatelor, produselor finite.

       Identificarea produselor alimentare prin etichetele furnizorilor si/sau prin etichetele interne (produsul, data receptiei, data si ora prepararii, termen de valabilitate/data expirarii);

       Respectarea principiului FI-FO (primul intrat – primul iesit).

Trebuie asigurate conditiile specifice pentru depozitarea corespunzătoare a diferitelor grupe de materii prime, materiale auxiliare si produse finite.

Hits: 513

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Ghid de Bune Practici – partea V

Curatenia efectuata în spaţiile de preparare si de depozitare  a alimentelor este clasificata astfel:

1. Curatenie curenta, permanenta -se face pe parcursul zilei, ori de cate ori e nevoie, in timpul desfasurarii procesului de preparare a alimentelor sau de depozitare;

2. Curatenie zilnica  -se face la sfarsitul programului de lucru cu clientii si consta in protejarea si depozitarea produselor alimentare, igienizarea echipamentelor, ustensilelor, suprafetelor, spatiilor de lucru;

3 Curatenie generala -se efectueaza periodic si implica o atentie deosebita deoarece trebuie realizata detaliat astfel incat sa se asigure curatarea / igienizarea tuturor spatiilor (pardoseala, pereti, tavane, corpuri de iluminat, carcase protectie guri ventilatie, filtre instalatie de ventilatie/climatizare, plase contra insectelor, etc), echipamentelor, suprafetelor de lucru,

Curatenia se face de sus in jos (tavane, hote, pereti, rafturi, utilaje, mese de lucru, ustensile de lucru, pardoseala) si dinspre zonele curate spre cele murdare (bucatarie, spatii de depozitare, holuri, toalete) utilizand ustensilele de igienizare specifice fiecarei zone.

Ordinea de efectuare a activităţii de igienizare este următoarea:

-curăţare mecanică, spălare cu detergenţi, clătire, dezinfecţie, clătire, uscare, verificarea modului de realizare a igienizarii.

Persoanele responsabile cu efectuarea curateniei zilnice / generale precum si cele care verifica modul de realizare al operatiei semneaza in  fisa de igienizare corespunzatoare fiecarei zone. 

Hits: 386

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Critic de restaurant

            Cine esti tu de fapt ? asta este intrebarea care imi vine din ce in ce mai des in minte citind in internetul autohton critica pentru diverse restaurante. Nu as fi scris acest articol daca in zilele anterioare nu as fi gasit un articol al unei persoane, care a decis sa faca si ea critica de restaurant.  Fara pregatire, fara experienta, doar cu…” asa vrea eu…:) “. Nu spun ca a scris de rau sau de bine ( din intampare scrisese de bine  ) ci spun ” de ce sa am incredere in cineva doar pentru ca a mai mancat intr-un restaurant” ? Pastorel Teodoreanu spunea: ” Pentru a manca bine, nu este nevoie doar de bani si de stomac,…. mai este nevoie si de cap “.

            Este o moda de a fi critic de restaurant. Si pentru ca toata lumea mananca in restaurante, toata lumea poate fi critic. Sa nu fiu inteles gresit, nu vreau sa restrictionez dreptul la opinie, ar fi si imposibil in conditiile internetului de astazi dar, daca cineva vrea sa critice, as vrea sa stiu si de la ce inaltime o face. Una este sa te declari critic de restaurant si alta este sa spui ca doar ai mancat bine sau nu intr-un restaurant. Este nu numai o diferenta de nuanta ci, mai mult, o problema de etica.

            In tarile cu traditie gastronomica, a fi critic de restaurante este o meserie in sine, oamenii castiga bani din asta si pe langa recunoasterea de care se bucura au si responsabilitatea a ceea ce scriu. Scriu aceste randuri pentru ca eu cred ca este benefic pentru lumea restaurantelor sa existe critici avizati, sa existe stele reale in industrie. Comentariile nu pot fi oprite, acelasi internet ne este martor,  dar atunci cand pareri recunoscute a fi avizate spun un lucru, atunci aceea este categoria si, alte comentarii nu sunt decat … comentarii

            Nu cred deasemenea ca poti baga in aceeasi oala restaurante de o stea cu restaurante de 5 stele. si asta dupa stelele noastre romanesti. Ghidul Michelin nu trateaza restaurantele decat de la un nivel minim in sus, pentru ca sub un anumit standard este practic imposibil de apreciat corect. Cum as face comparatia intre un restaurant meditaranean bazat pe fructe de mare si un restaurant italienesc cu livrare la domiciliu. Sau cum te compari cu doar cele doua restaurante japoneze din Bucuresti ? ( daca sunt mai multe,… scuze ). Mere cu pere nu ai cum sa compari. Care mancare este mai buna: sarmalele cu mamaliguta sau spaghetti cu fructe de mare. Si care atmosfera este mai normala: cea cu un taraf de muzica populara sau Barry Manillow cantand in surdina ? Cu fata de masa sau fara ?

            Imi plac multe restaurante in Bucuresti, dar nu exista restaurant in care sa nu am ce comenta.  Ce ar insemna ca eu sa-mi las orgoliile si exagerarile sa-si spuna cuvantul ?

            Este nevoie de critica de restaurant. Este nevoie de oameni priceputi  care sa faca aceasta critica, oameni mai presus de orgoliile lor, oameni care sa inteleaga gastronomia in esenta ei, care sa stie si cum se spala o farfurie, si la cat timp se face dezinsectia, si ce inseamna HACCP, si ce se intampla cu uleiul incins la 150, 180, sau 220 de grade, sau,… multe altele.

            Nu spun ca toti cei care se ocupa de restaurante sunt profesionisti ( poate ca nici eu nu sunt ), dar pentru ca ei sa-si faca treaba bine este nevoie ori sa fie criticati ori sa fie laudati,… dar, cinstit,… pe rau sau bun facut.

 

            Am fost laudat pentru curajul de a face acest blog, de a ma expune…. 🙂

            Sunt curios, … oare acum ma expun ?

Hits: 1365

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0