Fondul meu de pensie

Ieri am luat o decizie la care ma gandesc de mult: am decis sa-mi micsorez salariul la cat se poate de putin – minimul pe economie daca este posibil – iar diferenta de taxe aparuta sa o pun intr-un cont de care sa nu ma ating in urmatorii ani pana la pensie. Astfel, imi creez propriul fond de pensie.

Nu este un atac la nimeni, nu este o decizie conjuncturala, este doar un calcul aritmetic simplu, care imi arata ca pentru urmatorii 25 de ani de acumulare, imi voi asigura o pensie mult mai mare decat cea pe care as obtine-o in sistemul clasic.

Am facut calcule simple plecand de la tot felul de valori ale salariului brut sau net si, cu parere de rau pentru sistem, am ajuns la aceeasi concluzie. In contextul in care asistenta spitaliceasca este identica pentru un rrom care nu plateste nici o taxa, sau pentru cineva care plateste taxe diferite ca valoare, in contextul in care invatamantul este acelasi pentru toti, in care siguranta pe strada este aceeasi pentru toti, cred ca este datoria mea fata de mine in primul rand sa am grija de mine: deci, imi creez propriul fond de pensie,… cu un singur beneficiar…:)

Totul pare frumos dar trebuie sa recunosc si deficientele acestei decizii: salariul va fi aproape nul, deci va trebui sa am surse alternative de venit ( chirii, dividende ), imi va fi mai greu sa iau credite personale ( Doamne ajuta ! ), etc.

Practic, sunt multe bune si rele in aceasta decizie, dar cred ca daca fiecare dintre noi ar face acest calcul simplu, ar ramane uimit de diferente. Ah… era sa uit… si va trebui sa-mi asum doua mari neajunsuri:  va trebui sa decid periodic, atat sa nu ma ating de acesti bani – cat de mare va fi tentatia…:) – dar si, mai important,… cum sa negociez cu bancile pentru acesti bani, pentru a avea eficienta maxima.

In rest, chestii normale de pensionar: sah in Cismigiu, vacanta la Amara, Revelion la Romexpo, telenovele si, supararile pe tineretul din cartier care nu vrea sa stie ce greu era pe vremea noastra…:))

Hits: 457

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… despre cafea

Imi place sa beau cafea. Acum 11 ani nu beam deloc dar astazi ma pot considera un vicios… beau 3 sau 4 espresso pe zi. Daca intr-o dimineata nu imi beau cafeaua parca ziua nu este la fel de frumoasa…. cred ca incepeti sa va regasiti in aceasta stare…:)

Totusi, mi se intampla des ca ceasca de cafea pe care o am in fata sa nu fie ceea ce imi doresc. Sa primesc ce-i drept o bautura cu gust de cafea dar nici aspectul si nici gustul sa nu fie cel dorit. Asta in special cand nu beau ” acasa ” acea cafea…:)

Dintr-un blend bun de cafea, prin nepricepere sau indolenta se poate face o bautura finala slaba calitativ in timp ce dintr-un blend mediocru, cu o pricepere a barmanului si cu aparatura performanta si bine reglata poti scoate o bautura regeasca…. Iar cand cele doua lucruri reusesc sa se intalneasca, blend bun si pricepere in facerea unei cafele, atunci te simti rasfatat.

Poate pentru ca imi place sa savurez aceasta licoare am cautat intotdeauna sa fac din cafea un punct forte in locatiile mele

Am intrebat un prieten bun, importator de cafea, care este dupa parerea sa secretul unui bun espresso. Fara a avea pretentia unui raspuns atotcuprinzator iata ce am primit:

Regula celor 5 M pt un espresso perfect:

1.     Miscela – amestecul de cafea – amestec de calitate superioara si prospetime. ( intotdeauna de la Caffe Moak – il caffe che piaceJ )

2.     Macinadosatore – rasnita de cafea – timpul ideal de erogare este de 25-30 secunde perioada in care majoritatea aromelor au fost extrase din cafea dar elementele amare si cofeina in exces nu. Macinatura corecta este un factor decisiv.

3.     Macchina espresso – espresorul – pentru extragerea unui espresso perfect este obligatoriu ca presiunea si temperatura sa fie corecte si constante!

4.     Mano dell’operatore – indemanarea barmanului – regulile trebuie respectate intotdeauna!

5.     Manutentione – intretinerea- cel mai important M dar care din pacate si cel mai des omis. Cafeaua si uleiurile arse ramase pe rasnita si espresor vor contamina cafeaua proaspata dandu-i un gust amar si ranced.

Dintr-o data totul pare tehnic dar oare la cati dintre noi aceasta tehnica nu ne este de folos ? Ca si consumator final, client, pe mine ma intereseaza cateva chestii simple: gust, culoare, aroma, consistenta. Iar aceasta tehnica si multe altele sunt necesare unui barman sau unui antreprenor daca vrea sa aibe un produs corect. Si poate fi interesant si pentru un client oarecare sa stie ca ceea ce a primit este o bautura corecta sau ceva banal… asa cum se intampla in 90 % dintre cazuri.

Imi place la nebunie crema de culoare maronie pe care un espresso bun o are obligatoriu. Consistenta ei. Gustul din punctul meu de vedere este dat de blend-ul de cafea folosit precum si de ceea ce ne dorim: cafea normala, scurta sau lunga…:). Imi place aroma… imi place sa le savurez…:). Si cand te gandesti ca o simpla cafea poate naste atatea discutii…! Si cand te gandesti ca cele scrise aici sunt un biet alint pe langa ce se poate scrie…!

Asa cum spuneam, imi place cafeaua…

Si in incheiere, pentru ca tot este o stire proaspata, la Concursul National de Barista 2 dintre barmanii Cafepedia au obtinut locurile 2 si 5

Acum chiar iubesc cafeaua…:))))))))))

Hits: 506

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Program functionare restaurante

Acum cateva zile m-a sunat un reporter sa ma intrebe ce parere am despre noua lege referitoare la restaurante care tocmai a fost trecuta prin Senat.

Stupoare pentru mine, dar pana la urma din vina mea, nu stiam nimic.

Legea de care vorbim se refera la spatiile comerciale de la parterul blocurilor de locuinte care au nevoie de aprobarea specifica a Asociatiei de locatari pentru a functiona, precum si la orarul de functionare a restaurantelor aflate in aceste spatii: vara pana la ora 23 iar iarna pna ala ora 22.

Nu conteaza raspunsul dat respectivului reporter dar conteaza directia pe care legiuitorii acestei tari vor sa o dea acestei industrii. Cred ca de sus, de pe sferele inalte ale Parlamentului, industria restaurantelor se vede foarte neagra si urata, si atunci este evident ca ea trebuie tinuta in chingi cat mai groase ca un mare Bau Bau autohton. Totusi nu este asa. Totusi cred ca avem suficiente legi restrictive ca sa ma creem altele. Totusi cred ca avem nevoie de ochi indreptati in alte directii decat in aceasta zona care pana acum nu a reusit sa creeze o voce care sa strige la astfel de ” agresiuni “. Totusi cred ca reguli simple si logice sunt mai bune decat restrictii la restrictii la restrictii.

Lasand gluma deoparte nu cerd ca este cazul sa mai punem restrictii restaurantelor de toate felurile din aceasta tara, in conditiile in care si asa sunt destule. Strict referitor la acesta lege a programului de functionare cred ca ea este inutila pentru ca restaurantele situate in astfel de locatii au oricum nevoie de acordul Asociatiei de Proprietari pentru functionare ( este drept ca sunt vizati doar locatarii cu contact direct pe cele 4 directii ). Deasemenea, pot intelege orarul de functionare prin prisma zgomotului facut de restaurante, zgomot care are si el reglementarea de rigoare : exista norme care limiteaza zgomotul din timpul zilei sau din timpul noptii la niste valori foarte usor masurabile. Astfel, se dovedeste ca este suficient sa aplicam legile si normele existente nu sa creem altele noi si mai restrictive, de dragul de a crea ceva. Si apropo  de zgomot, ce misto este sa acuzi restaurantele de astfel de lucruri cand zgomotul de fond al orasului este mai mare decat norma stabilita de lege. Oare cum ar fi daca cetatenii Bucurestiului ar da primariile in judecata pentru poluarea fonica la care sunt supusi…. asta ar fi cu adevarat interesant….:))))))))))

Mai este un aspect care poate fi deranjant in acest context si acesta se refera la tratarea inegala a competitorilor din aceasta piata. Astfel, un restaurant aflat intr-un bloc de birouri sau intr-o casa nu va avea astfel de probleme cu programul de functionare in timp ce unul aflat la parterul unui bloc de locuinte va fi obligat la un program restrans de functionare, ceea ce ii va putea cauza pierderi. Pana la urma clientul va prefera un restaurant cu un program mai lejer decat unul la care va fi dat afara la o ora fixa.

Sunt multe de spus in astfel de cazuri dar cred ca cel mai mult ma deranjeaza ideea de a ingradi continuu aceasta activitate si. in general, orice activitate. Sunt de parere ca statul nu ar trebui sa ingradeasca activitatea comerciala aproape de loc. Sa nu fiu gresit inteles: sa existe legi clare, care sa fie perfect aplicabile si aplicate si, cam atat. In rest, activitatea comerciala sa fie lasata libera pentru a produce plus valoare, pentru a fi impozitata, pentru a aduce progres si totul prin banii castigati de antreprenor pentru ca fara acest profit, cu parere de rau nimic nu ar exista

Si in incheiere sa ne gandim ca urmeaza legea impozitului forfetar care, ca un facut, tot la restaurante se refera…:)))))

Hits: 11018

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… de zi cu zi

Activitatea de restaurantor am spus intotdeauna ca este frumoasa… cu muntii si vaile caracteristice.

Una dintre activitatile constante de care niciodata un restaurantor nu va scapa este inventarul. Asa cum intr-un magazin este important sa aduni perechile de papuci ca sa vezi cate ai, la fel in aceasta industrie, sa aduni sarea cu piperul ca sa iti dea la numarat malaiul este fundamental

Azi este zi de inventar asa ca … spor la treaba…:)

Hits: 700

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… din nou despre servicii

Again, and again,… and again… neverending story am putea spune

Inca de la inceputurile acestui blog am declarat ca voi incerca sa ma lupt pentru buna pozitionare a acestei industrii, pentru cresterea nivelului seviciilor in restaurante pentru mai buna imagine pe care noi, restaurantorii si restaurantele pe care le conducem sa o avem.

Este usor sa consideri ca in restaurante toti te fura, toti vor ceva de la tine, ca mancarea ce ti se piune pe masa este o porcarie si ca cel mai bine este sa mananci acasa, etc… multe mi-a fost dat sa aud…:(

Totusi, faptul ca multi dintre noi traim o parte din viata noastra in restaurante arata dependenta pe care o avem pentru aceasta lume… de aceea chiar daca ma dor uneori reactiile prea exagerate imi dau seama totusi ca ele au gradul lor de normalitate, Credinta mea de restaurantor este ca oamenii care lucreaza in restaurante sunt printre cei mai atenti la calitatea serviciilor din toata sfera de servicii, chiar daca uneori nu se vede asa.

Dar haideti sa vedem cu ce putem compara o lipsa a unui zambet al unui ospatar, sau cu ce putem compara intarzierea unei comenzi cu 15 minute, sau, de ce nu, o mancare prea sarata care ajunge pe masa clientului:

  1. am dus acum cateva zile cateva camasi la o curatatorie si am ramas surprins sa vad, a doua zi cand mi le-am ridicat ca 2 dintre camasi aveau bonul de ordine capsat direct de camasa. Uimit si putin iritat am intrebat de ce a trebuit sa mi se gaureasca camasa ( pentru ca asta se intamplase ) si raspunsul primit a fost: ” da’ cum vroiati sa prind bonul, este vina mea ca nu aveti etichete ? ” – no comment
  2. parcul auto al companiei mele cuprinde cateva zeci de masini. inevitabil acestea se strica, cu sau fara garantie, trebuie reparate, reparatii care costa constant mii de ron. Recordul de asteptat dupa o piesa a fost de 4 luni si jumatate… in garantie. Despre problemele cu service-uri auto as putea discuta o saptamana fara oprire
  3. zilele trecute mi-am facut niste cumparaturi intr-un supermachet cunoscut. Timp de cumparaturi 45 min, asteptare la coada la casa, 30 min. Ajuns la casa, banda unde trebuia sa-mi pun produsele cumparate era murdara iar atunci cand i-am spus asta casierului…. doar ca nu am fost injurat. Am platit pentru produsele cumparate,… pret intreg…:)
  4. mi-a venit de plata acasa, o factura de curent dureros de mare. Cand i-am intrebat de ce s-a intamplat asta si daca se poate verifica sa nu fie o greseala, mi-au raspuns ca nu este problema lor si ca va trebui sa platesc

Exemplele pot continua. Traim intr-o societate bolnava si, daca stau sa ma gandesc bine ceea ce se intampla in restaurante este in mic ceea ce se intampla la toate nivelurile societatii noastre. Ne suparam in restaurante pentru ca probabil este singurul loc in care suntem bagati in seama. Pentru ca acolo nu exista un sistem cu care sa ne luptam si care sa ne doboare sau pentru ca in marea lor majoritate, in restaurante oamenii care lucreaza acolo au un mare respect pentru client, si stiu ca m-am repetat spunand asta…:)

Am scris acest post acum cateva zile si parca ii lipsea ceva… era ceva care ma impingea sa nu il pun inca pe blog.  Si a venit…:). Aseara am luat un taxi sa merg la Cafepedia ( Romana ) , unde era un eveniment. Ii dau comanda taximetristului : ” Cafepedia Romana ” si raspunsul a venit neintarziat ” nu stiu unde este, de 10 ani nu iau comenzi de la carciumi sau baruri asa ca va rog frumos sa-mi dati adresa “. I-am dat adresa taximetristului dar am ramas intrigat de motivul neluarii de comenzi asa ca l-am intrebat de ce ? Am ramas perplex de ceea ce am auzit, parca un final al postului meu…:). ” Clientul de carciuma ? pai eu stau ca prostul in mijlocul strazii si el sa sa-si termine sucul fara sa-l intereseze ca eu nu am unde sa parchez, ca eu am un plan de facut, ca la sfarsit sa-mi spuna sa-l duc 5 metri ca el este beat si nu mai poate merge, un nerusinat, un needucat, asta este d-le, clientul roman de carciuma,… merci, eu nu-l vreau “… am incheiat un citat mult prea lung pentru a fi aici reprodus in totalitate .

Nu ii dau dreptate acestui sofer dar pot crede in experientele lui neplacute. In acelasi timp, stiu si pana la urma si in contextul acestui articol ca uneori in restaurante uitam de cei 7 ani de acasa, nu toti, dar se intampla. Pana la urma ce este mai important: ca iti intarzie mancarea 15 min sau chiar 30 sau ca piesa de la masina iti vine dupa 2 luni ? Evident ca a doua situatie dar prima ne va face mai irascibili, ne va face sa reactionam mai violent. Oare foamea sa fie de vina ?

Nu vreau sa spun sa nu mai aratam greselile care se fac, vreau doar sa spun ca ele sunt umane in marea majoritate a cazurilor si trebuie tratate ca atare. Vreau doar sa spun ca de noi depinde cum ne incepem sau ne terminam ziua sau masa intr-un restaurant.

In rest… pofta buna !

Hits: 365

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0