sunt un om normal…
Intr-o tara in care fitzele sunt o normalitate, oare ce anume ar mai putea sa insemne normalitatea.
Eram, acum ceva vreme cu niste necunoscuti pe o barca pe mare. Cum am ajuns acolo nu conteaza, cert este ca dupa cateva zile necunoscutii initiali s-au dovedit a fi niste tipi extraordinari. In prima zi eram politicosi unii cu altii, mancam la comun dar cu furculiute sau fiecare cu tacamul lui. etc. Pana am plecat in larg si am inceput sa bem apa direct din sticla ( paharele se spargeau ), sa muscam din acelasi sandwich, sa dormim lipiti unii de altii in niste cusete minuscule, etc. Pastrand regulile normale de conduita in comun, am supravietuit mancand cu mana, band din aceleasi pahare sau sticle, uneori cu aceleasi tacamuri.
In viata de zi cu zi oricat ne-am forta nu suntem printi sau printese ci niste oameni normali. Este normal sa mancam acasa sau in restaurante folosind tacamurile dar asta nu inseamna ca daca stergem farfuria de sos cu o bucata de paine pe care o tinem intre degete suntem toparlani. Am sentimentul ca mai necivilizati suntem daca tinem paharul cu degetul mic in sus, daca tipam dupa ospatar, inclusiv cu glume diverse.
Imi aduc aminte de 2 francezi intr-un restaurant din Bucuresti comandand o sticla de vin rosu la peste. Crima ? NU. Doar ca asta aveau chef acei domni sa bea si nu si-au facut griji ca se potriveste sau nu. In definitiv, daca tot au inventat regulile de bun simt si de conduita in societate isi pot permite sa faca ce vor cu ele ? Eu sunt de acord
Nu o data mi se intampla sa am chef sa beau o cirba, nu sa o mananc cu lingura si spre ” disperarea ” unor prieteni chiar asta fac – duc cana de ciorba la gura …:), am chef sa pun mana pe pulpa de pui si sa o mananc direct sau sa iau cartofii prajiti cu mana direct din farfurie, ca la fast food. Deasemenea, ador sa mananc pizza direct cu mana, feliata evident in prealabil.
Cred ca fiecare dintre cititori stie sa foloseasca tacamurile, sa se poarte intr-un restaurant, etc. Sunt convins ca multi dintre cei care citesc aceste randuri nu au probleme in a dezosa un peste comandat intr-un restaurant. ce imi doresc eu este o normalitate.
In aceeasi situatie cred ca era si un client foarte suparat de la una din mesele vecine dintr-un restaurant in care eram la randul meu client. Primind o dorada ( un peste urat rau de tot ) de toata frumuseatea ( eu tocmai terminasem de mancat dar tot am salivat ) acesta a fost foarte suparat ca nu a primit un tacam special de peste ci un cutit normal. A inceput un circ, ilar din punctul meu de vedere, avand ca subiect ca nu se poate ca in Uniunea Europeana sa existe un restaurant care sa nu aibe tacam special de peste. Si comentarii peste comentarii, si amenintari ca proprietarii nu isi dau seama cu cine au de-a face si, stupoare, un ospatar a aparut cu o servieta speciala, pe care a deschis-o si,… inauntru era un tacam complet de peste, dar fara celebrul cutit lat, scos anume.
Ce a urmat,…, a fost un ras contagios, o plata rapida a notei si o iesire in tromba
Poate ca acel client avea de fapt dreptate si proprietarii respectivului restaurant ar fi trebuit sa aibe un tacam standard de peste, dar cred ca pana sa iesim la restaurante multi dintre noi nu stiam de existenta unui astfel de tacam. Daca tot ai decis sa petreci o seara in oras si nu te-ai dus la un restaurant de super pretentii, ce rost are sa te enervezi pentru banalitati ?
Oare nu este mai bine si mai simplu sa fim naturaliu si normali ?
Hits: 374
Domnule Catalin, din pacate nu multi va vor da dreptate…procentul celor care se cred abia coborati din tronul lor de printi a crescut in ultimul timp foarte mult. Sunt foarte putini care inteleg ca restaurantul,( cu tot ceea ce inseamna el…mancare, ospatari, bucatari, patroni)este de fapt un PARTENER. Asta pentru ca intre client si restaurant este o relatie ca intre orice alt furnizor si client. Foarte multe persoane ce merg la restaurant trateaza ospatarul cu un soi de aere din era sclavagista, considerand ca ospatarul este un fel de masinarie de servit perfecta, fara suflet, fara personalitate, si ca atare merge sa-i tipam, sa-l jignim.
Si eu sunt patron de restaurant de ceva timp si vad o schimbare de atitudine. Multi vin la restaurant NU sa se simta bine, ci vin sa se certe. Nu prea se intampla insa cu clientii straini, care nu au uitat sa fie “naturali si normali”.
Un baiat care tocmai ce a murit spunea in cantecele sale ca daca ne dorim schimbarea in bine a lumii primul pas ar fi sa ne uitam in oglinda si sa incepem schimbarea chiar cu persoana noastra.
Haideti sa fim mai flexibili, mai umani, poate ca vom avea parte de zile mai frumoase, si vom fi la randul nostru tratati cu aceeasi caldura cu care ii tratam pe cei din jurul nostru.
Si acum serios… cat de greu sa fie sa mananci o dorada cu un cutit normal? Chiar daca intradevar restaurantul trebuia sa aiba in tacam special, merita un astfel de scandal?
Ca sugestie… poate veti atinge intr-un viitor articol si subiectul “copiii in restaurante”. Este bine sa ne lasam copii sa urle, sa alerge prin restaurante sau ii ducem in locuri destinate special copiilor, sau macar le atragem atentia atunci cand ajung in situatia de a deranja alti clienti?
@Alice
sunt de acord,…, pana la urma asta este sensul articolului…:)
@Alice
In mare parte sint de acord, in unele locuri am observatii punctuale: este pacat sa facem din restaurante un loc in care copiii sa fie interzisi. In acest caz, restaurantul Dvs. are loc special destinat copiilor?
Apoi – este iar pacat sa incepem sa abandonam niste conditii minime si principii la fel de minime, de genul “nu conteaza ca nu exista tacimuri speciale pentru peste”. Va atrag atentia ca la fel de bine putem minca atunci si friptura doar cu mina, fara sa avem nevoie de cutit si de furculita. Corect?
“Sa fim mai flexibili, mai umani” – cred ca aici va referiti la faptul ca un client ar tb sa nu aiba nici o nemultumire, deci sa taca si sa inghita. Si atunci, unde mai este prima parte a enuntului Dvs., si anume: “Sunt foarte putini care inteleg ca restaurantul,(cu tot ceea ce inseamna el…mancare, ospatari, bucatari, patroni)este de fapt un PARTENER”.
Sint impotriva certurilor in restaurante, insa sint pentru exprimarea imediata a oricaror nemultumiri, in mod respectuos.
Sint de acord ca restaurantele populare sa devina oaze pentru familii cu copii, nu pentru afaceristi scrobiti. Plus ca o masa de 2 adulti + 2 copii aduce mai muti bani afacerii Dvs. decit una de 2 adulti.
Domnule Cristi Roman,
Va urmaresc de mult comentariile de pe blogul dvs, va apreciez din toata inima, sunteti intradevar un cunoscator, si chiar am vizitat cateva din locatiile recomandate de dvs. Au fost de bun augur comentariile pentru ca am mers la sigur, in conditiile in care ne ramane foarte putin timp liber avand un astfel de bussiness in care trebuie sa fii permanent prezent, pentru ca altfel lucrurile nu merg prea bine.
Bineinteles ca nu trebuie sa interzicem copii in restaurante,
dar asa cum clientii isi doresc sa fie tratati cu respect, nu vi se pare normal ca si clientii sa le arate propriilor copii cum ar trebui sa se comporte intr-un astfel de spatiu ?
Restaurantul nu are loc special pentru copii pentru ca este foarte mic, intim, iar atmosfera nu se preteaza pentru asa ceva. Va propuneam acest subiect pentru ca sunt UNII parinti, bineinteles nu toti, care nu isi intorc privirea de la masa la copii care distrug tot in jurul lor decat atunci cand cad si se lovesc, de multe ori serios.Sunt locatii si locatii… unele in parc, cu terase, in care chiar si copii se simt bine, dar nu mi se pare corect sa tii copilul treaz la 12 noaptea, sa-l iei cu tine intr-un spatiu mic, elegant in care alti clienti isi scot iubitele la o cina romantica. Sa stiti ca de multe ori chiar clientii sunt cei care ne roaga sa potolim copii galagiosi, pentru ca nu le prieste mancarea. Din pacate, cand le semnalam nemultumirile celorlalti clienti, parintii (inca o data, UNII)se supara ingrozitor. Asa ca nu e valabila teoria ca o masa cu copii aduce mai multi bani afacerii, atata vreme cat pierdem alti clienti.
Cred ca totusi tine de lumea in care traim, suntem fiecare deosebiti, fiecare reactionam diferit, si noi trebuie sa facem fata oricarei situatii.
In ceea ce priveste nemultumirile clientilor, avem deja destula experienta sa stim ca cu cat clientul este mai sincer si ne comunica greselile cu atat e mai bine pt noi, ca doar asa putem repara si putem multumi astfel pe cat mai multa lume. Faceam aprecierile respective pentru ca si noi am intalnit comportamente agresive. Cateodata o astfel de reactie te dezarmeaza si pe tine ca ospatar, si restul serii e compromisa, nemaiputand servi ca lumea nici alte mese. O sa-mi ziceti ca e o meserie grea cea de ospatar, da asa e, si chiar e pe cale de disparitie. Putini sunt cei care mai fac cursuri de specializare… poate ca si asta e un subiect de dezbatut.
Buna ziua!Imi cer scuze ca indraznesc,dar as dori, daca se poate, sa va cer un sfat, dar nu in vazul tuturor.Se poate?Multumesc!
@Dela
adresa mea de mail este catalin@lamama.ro