Ghid de Bune Practici – partea V

Curatenia efectuata în spaţiile de preparare si de depozitare  a alimentelor este clasificata astfel:

1. Curatenie curenta, permanenta -se face pe parcursul zilei, ori de cate ori e nevoie, in timpul desfasurarii procesului de preparare a alimentelor sau de depozitare;

2. Curatenie zilnica  -se face la sfarsitul programului de lucru cu clientii si consta in protejarea si depozitarea produselor alimentare, igienizarea echipamentelor, ustensilelor, suprafetelor, spatiilor de lucru;

3 Curatenie generala -se efectueaza periodic si implica o atentie deosebita deoarece trebuie realizata detaliat astfel incat sa se asigure curatarea / igienizarea tuturor spatiilor (pardoseala, pereti, tavane, corpuri de iluminat, carcase protectie guri ventilatie, filtre instalatie de ventilatie/climatizare, plase contra insectelor, etc), echipamentelor, suprafetelor de lucru,

Curatenia se face de sus in jos (tavane, hote, pereti, rafturi, utilaje, mese de lucru, ustensile de lucru, pardoseala) si dinspre zonele curate spre cele murdare (bucatarie, spatii de depozitare, holuri, toalete) utilizand ustensilele de igienizare specifice fiecarei zone.

Ordinea de efectuare a activităţii de igienizare este următoarea:

-curăţare mecanică, spălare cu detergenţi, clătire, dezinfecţie, clătire, uscare, verificarea modului de realizare a igienizarii.

Persoanele responsabile cu efectuarea curateniei zilnice / generale precum si cele care verifica modul de realizare al operatiei semneaza in  fisa de igienizare corespunzatoare fiecarei zone. 

Hits: 212

Ghid de Bune Practici – partea IV

4. Persoanele care intră în spatiile de preparare sau manipulare a alimentelor trebuie să-si mentina un inalt standard al igienei personale si al echipamentului de lucru pentru a evita transferul unor contaminanti in alimente. Urmatoarele reguli referitoare la siguranta alimentului trebuie urmate de personalul care intra in spatiile de preparare / manipulare alimente:

  • echipamentul de lucru trebuie sa fie curat si complet la inceputul schimbului si pe tot parcursul zilei de lucru;
  • sa nu poarte echipamentul sau sortul de lucru in afara spatiului de preparare a alimentelor;
  • sorturile de lucru sa fie schimbate ori de cate ori ajung intr-o stare avansata de murdarie;
  • sa nu intre in spatiul de lucru cu obiecte personale (sacose, telefoane, genti, ziare, borcane cu mancare, sticle cu apa minerala, etc.);
  • sa nu se foloseasca obiecte personale din sticla (pahare, cani, etc);
  • să aibă unghiile tăiate si curate;
  • să nu poarte bijuterii pe degete (exclusiv verigheta), sau ceasuri;
  • să aibă părul strâns sub bonetă sau capelina, fără folosirea unor ace de păr;
  • să nu fumeze în spaţiile alimentare;
  • să nu scuipe;
  • să nu mestece gumă;
  • sa nu consume bauturi alcoolice;
  • sa se evite atingerea nasului, gurii, parului sau pielii in timpul lucrului cu alimente;
  • să evite sa strănute sau tuşească deasupra alimentelor neprotejate, dupa stranut sau tusit sa-si spele mainile;
  • sa se spele mainile dupa suflarea nasului;
  • sa se evite folosirea batistelor; sa se foloseasca servetele de unica folosinta;
  • sa se acopere ranile sau taieturile de pe maini sau brate complet cu bandaje sau plasturi in culori vizibile si impermeabile la actiunea apei;
  • daca este cazul, se vor purta manusi care sa acopere ranile;
  • sa poarte manusi de unica folosinta pentru anumite operatiuni care se executa manual; nu se vor purta manusi rupte sau gaurite; ambele  manusi se vor schimba regulat;
  • să nu mănânce în zona de lucru;
  • sa anunte managerul daca sufera de vreo boala;
  • sa anunte seful ierarhic de orice actiune iresponsabila facuta de colegii sai, contrara regulilor stabilite si care ar putea duce la o contaminare periculoasa, pentru a se lua masuri corective in timp util.

5.  Vizitatorii care intră în spaţiul de lucru se vor supune aceloraşi reguli referitoare la siguranta alimenului ca şi personalul stabil, adica:  sa poarte echipament de protectie a alimentului; sa-si spele mainile inainte de intrarea in spatiul de preparare a alimentelor; sa respecte regulile de comportament privind siguranta alimentelor.

6. Instruirea personalului  care manipuleaza produse alimentare in legătură cu igiena personală şi regulile de comportament privind siguranta alimentelor  trebuie efectuata periodic, de catre persoane responsabile din firma, sau de firme sau institutii externe.

Evaluarea eficacitatii instruirii este efectuata prin testarea cunostintelor teoretice (test scris) precum si verificare modului de aplicare a acestora in practica (evaluare). Cursantii care in urma testarii si evaluarii nu au obtinut punctajul minim de promovare trebuie sa repete instruirea.

7. Constientizarea personalului

Fiecare persoana care lucreaza in industria alimentara trebuie sa constientizeze importanta rolului sau pentru evitarea contaminarii si deteriorarii calitatii alimentelor. Pentru informare si constientizare se folosesc elemente de avertizare sau afisarea unor instructiuni de lucru dispuse in restaurant la loc vizibil. 

Hits: 228

Ghid de Bune Practici – partea III

Igiena si comportamentul personalului referitor la siguranta alimentelor

1. Control medical si starea de sanatate a personalului

Conducerea firmei solicita angajatilor efectuarea unor controale medicale, conform legilor sanitare in vigoare: la angajare, periodic si ori de cate ori exista suspiciunea vreunei boli.

Seful de tura trebuie să inspecteze zilnic la inceputul programului dacă personalul nu prezinta: semne de boala, de obosela fizica avansata, stare de ebrietate precum si starea de curatenie a echipamentului de protectie. Personalul care prezinta una din aceste afectiuni sau stari nu va fi lăsat să intre în spaţiul de preparare a alimentelor, va fi trimis la medicul de familie sau la medicul care asigură asistenţa medicală a societatii.

2. Conducerea firmei solicita angajaţiilor să anunţe conducerea atunci când suferă de o boală transmisibilă prin alimente:

  • are simptomele unei boli gastrointestinale acute: hepatita, diareea, stări de vomă, febra, angina cu febră;
  • are leziuni ale pielii infectate pe maini sau brate, scurgeri din nas, gât, urechi;
  • a preparat sau a consumat mancare care a cauzat imbolnaviri altor persoane;
  • locuieste in acelasi spatiu cu persoane diagnosticate cu boli transmisibile prin alimente ;

Angajaţii cu tăieturi sau răni deschise nu trebuie să manipuleze alimentele sau să atingă suprafeţele de contact cu acestea, dacă rănile nu sunt protejate cu materiale impermeabile la apă.

3. Echipamentul de lucru (de protectie a alimentului) trebuie sa fie purtat de tot personalul care manipuleaza alimente, in timpul programului de lucru si trebuie:

  • să acopere îmbrăcămintea;
  • să acopere părul capului;
  • sa fie intotdeauna curat si complet;
  • să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala;
  • sa aiba sisteme de prindere sigure, fara nasturi sau butoni metalici, sa aiba nasturi pe interior pentru a se elimina riscul contaminarii fizice a alimentelor;
  • încălţămintea să fie adecvată, să protejeze picioarele, să fie comodă, să nu alunece.

Echipamentul de lucru se va purta numai in timpul desfasurarii operatiilor tehnologice si numai in incinta spatiilor restaurantului.

Echipamentul este igienizat dupa fiecare zi de lucru.

Hits: 407

Ghid de Bune Practici – partea II

Echipamentul tehnologic trebuie sa corespunda următoarelor cerinţe:

-amplasarea echipamentelor trebuie astfel facuta incat sa permita curatenia si dezinfectia corecta; igienizarea echipamentului tehnologic si a ustensilelor de lucru se realizeaza conform unui plan de igienizare cunoscut de intregul personal al restaurantului;

-echipamentul tehnologic (spatii frigorifice, mese de lucru, cuptor, aragaz, friteoze, gratar, etc) asigura desfăşurarea corectă a proceselor de depozitare, pregătire, preparare şi servire a produselor finite catre clienti;

-echipamentul tehnologic, recipientele, ustensilele de lucru, mesele de lucru etc. au suprafaţă netedă, fără crăpături, sunt fabricate din materiale rezistente la coroziune şi care nu prezinta modificări în contact cu alimentele sau cu produsele de curăţare şi dezinfecţie;

-ambalajele folosite sunt fabricate din materiale autorizate pentru contactul cu produsele alimentare;

-instalaţiile de refrigerare şi congelare asigură temperatura necesară pentru păstrarea sigură a produselor alimentare, a materiilor prime, a semipreparatelor şi a produselor finite; sunt dotate cu instalaţii de reglare a temperaturii şi cu termometre de control;

-in spaţiile de preparare a produselor alimentare activităţile de construcţie, de montaj şi de reparaţii se execută numai după încetarea activităţii de preparare a alimentelor;

-intreţinerea si reparatiile aparaturii tehnologice se efectuează de către o firmă specializată;

-operatorii sunt instruiti sa respecte instrucţiunile de exploatare a utilajelor pentru o activitate sigură şi pentru prelucrarea alimentelor în condiţii igienice.

Hits: 203

Ghid de Bune Practici – partea I

Infrastructura restaurantului si a bucatariei

Clădirile in care sunt restaurantul şi instalaţiile tehnice aferente trebuie sa aiba o construcţie solida, sa fie întreţinute în bună stare şi sa asigure următoarele cerinţe de igienă:

-drumul de acces către restaurant si curtea interioara trebuie sa fie betonate si sa existe santuri de scurgere care pot prelua apa pluviala;

-clădirile nu trebuie sa prezinta infiltraţii de apă sau igrasie; acoperisurile sa fie intr-o stare buna;

-restaurantul sa fie alimentat cu o cantitate suficientă de apa rece potabilă, dintr-o sursa verificata periodic la un laborator autorizat;

-inca din faza de proiectare spatiile interioare ale restaurantului trebuie sa fie compartimentate astfel incat fluxurile de personal, materii prime, produse finite si deseuri sa fie separate pentru evitarea contaminarii incrucisate;

-pavimentul din zonele de depozitare si de preparare a alimentelor sa fie uşor de curăţat, rezistent la detergenti, acizi, grăsimi, temperaturi ridicate si impact; suprafetele sa nu fie lucioase, pentru evitarea accidentelor; in spatiile de preparare a alimentelor trebuie sa existe sifoane de pardoseala cu capace metalice si site, care pot prelua apele rezultate din spalarea pavimentului;;

-pereţii trebuie sa fie uşor de curăţat şi de dezinfectat;

tavanele sunt construite şi finisate astfel încât să se prevină acumularea murdăriei şi să se reducă fenomenul de condens, formarea igrasiei şi acumularea prafului;

-ferestrele sunt construite astfel încât să se evite acumularea murdăriei si sa nu favorizeze formarea condensului; spatiile de preparare care au ferestre care dau spre exterior sunt echipate cu plase de protecţie împotriva insectelor, uşor de îndepărtat, pentru efectuarea curăţeniei.

usile sunt fabricate din materiale netede, uşor de curăţat şi de dezinfectat;

-restaurantul trebuie prevazut cu un sistem de ventilaţie sau de climatizare a aerului eficient pentru îndepărtarea aerului poluat, pentru a se evita supraîncălzirea, formarea condensului, patrunderea aerului viciat din bucatarie in salon; gurile de admisie si de evacuare a aerului sa fie echipate cu plase de protectie demontabile impotriva insectelor.

-spaţiile de preparare sunt luminate natural si artificial cu o intensitate luminoasă uniforma, astfel încât culoarea rezultantă să nu inducă în eroare operatorii; dispozitivele de iluminat sunt protejate cu capace de plastic pentru a se evita contaminarea produselor alimentare cu cioburi la o eventuala spargere a acestora;

-inca din faza de proiectare trebuie prevazute spatii speciale de depozitare pentru materialele si ustensilele de curatenie si dezinfectare, separate si identificate in functie de zonele pe care le deservesc (bucatarie, holuri, toalete);

-vestiarele trebuie sa aiba mărime şi compartimentare adecvată numărului de persoane; sa fie amplasate în afara spaţiului de lucru; sa dispuna de facilităţi adecvate pentru schimbarea hainelor personalului.Grupurile sanitare pentru personal nu trebuie sa aiba ieşire directă în spatiul de depozitare sau de preparare a alimentelor; sunt prevazute cu chiuvete pentru spălarea mâinilor alimentate cu apă curentă rece si calda si sunt dotate corespunzător (detergent de maini, dezinfectant, mijloace igienice de uscare a mainilor).

– în apropierea zonelor de lucru trebuie sa existe chiuvete de spalare a mainilor amplasate alimentate cu apă curentă, caldă şi rece, dotate cu dozatoare de săpun lichid-dezinfectant şi cu mijloace de uscare igienică a mâinilor si care sunt separate de chiuvetele şi bazinele pentru spălarea alimentelor, ustensilelor sau altor recipiente din bucatarie;

-restaurantul trebuie sa dispuna de grup sanitar pentru clienti, alimentat cu apă curentă caldă şi rece, mijloace de igienă şi dispozitive de uscare a mâinilor;

colectarea deşeurilor se realizează în saci de plastic de unică folosinţă, aşezaţi în recipiente cu capac actionat la pedala. Recipientele de colectare sunt amplasate în locuri special amenajate in apropierea spatiilor de prelucrare preliminarea si de preparare a alimentelor;

-pe o platformă asfaltata şi uşor de curăţat, se depozitează containerele mari de deşeuri. Acestea se menţin curate şi în bună stare; trebuie sa existe contract de prestari servicii cu o firma specializata in colectarea selectiva a gunoiului;

Hits: 488