Articole

Plimbare cu avionul

Zilele trecute am avut de facut o calatorie pana la Iasi si am ales avionul,… Tarom

Avionul, destul de gol, asa ca un grup de spanioli si-au ales locurile in mijlocul avionului astfel incat sa stea  fara sa se intersecteze cu alti calatori. Nimic rau pana la urma, nimic deranjant pentru mine. Insotitoarea de bord i-a rugat sa-si pastreze locurile de pe bilete dar pana la urma i-a lasat in pace vazand ca nu are cu cine discuta. Am ramas impresionat de cat de tare vorbeau tipii, fara sa se gandesca ca ar fi putut deranja pe cineva, inclusiv dupa ce insotitoarea de zbor i-a rugat sa o lase mai moale…:)

Nu as fi considerat totusi  ca era o problema pana la coborare cand, o alta persoana, a oftat langa mine si a spus:” m-au innebunit oamenii astia cat mi-au  urlat in ureche “.

In acel moment mi-am readus aminte ca ceea ce poate fi bun pentru noi pentru altii poate sa nu fie la fel de bun. M-am intrebat atunci cum ar trebui sa reactioneze o companie care este pusa in situatia asta? Sa supere clientul care vorbeste tare si care ar putea vorbi si mai tare sau sa supere prin inactiune pe ceilalti clienti care poate ca nu zic nimic dar sufera ? Si asta in contextul in care totata lumea stie regulile aici incluzand si pe cele de bun simt,

Oare intr-un restaurant este bine sa duci ciorba fierbinte cum place unora sau incalzita normal cum place altora ? Cu verdeata sau fara ? Oare daca muzica trebuie sa fie la un nivel acceptabil, va fi acel nivel acceptabil si pentru masa de langa boxa ?

Sau poate daca cineva vrea ca intensitatea luminii sa fie mai mare si altcineva mai mica, ce sa faci ?

Oare trebuie sa renunti la clientii fumatori doar pentru ca nefumatorii sunt mai recalcitranti si mai intoleranti ?

Sunt multe intrebari de acest gen dar cred ca raspunsul este in alta parte. Raspunsul este pana la urma in noi.

In diversele noastre situatii in care suntem pusi ne comportam diferit. Nu ne place sa vorbeasca cineva tare langa noi intr-un avion sau restaurant dar avem sonerii tipatoare la telefoane si daca este sa raspundem o facem in asa fel incat sa auda toata lumea. Starea noastra de spirit  ne influenteaza deciziile de acest fel. Ne place, nu ne place, mancarea asta este buna, astalalta nu, dar restaurantul a vandut 50 de portii in acea zi si a ta este singura care s-a intors nemancata si cu reclamatie… ce decizie sa ia managerul respectiv ?

Ma duc des intr-o trattorie pentru ca imi plac pastele. Intr-o zi m-a deranjat faptul ca dadeam cu tunul si nu aparea vreun ospatar. In alta m-a deranjat ca ospatarul imi turna constant in pahar. Atunci l-am si rugat sa nu mai vina asa de des pe la masa noastra ( mi-am cerut scuze la finalul mesei pentru ca el isi facea doar meseria ) dar, toate lucrurile de acest gen care ne deranjeaza sunt doar pentru ca noi vrem sa fim deranjati, pentru ca noi cautam vinovati pentru momentele noastre proaste, chiar si atunci cand venim cu scuza ca ” ma simteam bine ”

Fiecare om are frustrarile sale, frustrari pe care adesea le punem in carca celor din jur. Ne razbunam pe ei, apropiati sau nu. Imi place atunci cand merg in tari straine ca nimeni nu este interesat de astfel de situatii: nu o data mi s-a intamplat sa primesc o ceasca sau un pahar murdare si chelnerul imperturbabil sa mi le schimbe fara macar sa isi ceara scuze, sa imi intarzie mancarea si ?… ce daca ? si exemplele pot continua… le poate enumera oricine… dar atmosfera ramane normala pentru ca, niciodata aceste intamplari nu vor fi acolo altceva decat niste intamplari punctuale… stop

Oamenii aceia vorbeau tare, eu am adormit, altii s-au stresat, iti intarzie cateva minute mancarea, poti sa te enervezi si sa iti creasca tensiunea sau poti sa mananci, muzica este tare, schimba masa daca se poate sau daca nu poate este vreun motiv pentru care esti singurul deranjat si exemplele pot continua… bucura-te de moment, nu ti-l strica… pana la urma, de tine depinde

Am ajuns odihnit si linistit la Iasi, spaniolii au ajuns si ei cu bine si veseli, sper ca au avut o zi buna,…, pentru ca eu am avut-o si, imi pare rau ca ma gandesc la asta, imi pare rau de persoana care si-a stricat ziua si probabil a avut o durere de cap ingrozitoare…:)

Hits: 306

Restaurantul – “on the house”

Eram acum cateva zile intr-o cafenea si, evident beam o cafea. Imi citeam  email-urile, vorbeam la telefon, fugeam pentru o jumatate de ora de cotidian.

Langa mine, la o masa vecina, 2 tipi discutau diverse: despre prietenele lor, despre serviciu, nimic interesant… in general in cafenele si nu numai fara sa vrei tragi cu urechea la ceea ce vorbesc ceilalti.

Nu ascultam convorbirea dar, inevitabil mai retineam cate un cuvant pana la un moment dat cand urechea mi s-a lipit de masa vecina…:) Totul de la un cuvant prins, cuvant care a facut ca discutia vecinilor sa devina interesanta.

– Bai, stai sa-ti spun ce mi s-a intamplat acum cateva zile intr-o cafenea ! ( nu conteaza numele )

– Ce anume ?

– Doamne cat de prost am putut sa ma simt, cat de jegosi au fost angajatii de acolo si parca au vrut sa ma faca sa ma simt prost !

– Dar ce s-a intampla,  insista celalalt ?

– Eram cu prietena mea, beam o cafea, vorbeam, ne simteam bine si, la un moment dat vine ospatarul si ne aduce doua torturi, ni le pune pe masa si ne spune ca sunt din partea casei. Atat de prost m-am simtit ! de parca eu nu aveam bani sa-i cumpar prietenei mele o prajitura daca asta vroiam !

– Pai erau vechi, conchide interlocutorul. Probabil ca iesisera din garantie si decat sa le arunce mai bine sa va imbolnaviti voi, ai dreptate, niste nenorociti… “

Eu zambeam si parca nu imi venea a crede ceea ce auzeam…:)

” – Ai intradevar dreptate, nu m-am gandit la asta, cred si eu ca erau iesite din garantie, Doamne ce prost m-am simtit fata de prietena mea si fata de mine in general . Am cerut nota si imediat am plecat. Stii totusi ce este culmea ? Ca prietena mea s-a suparat pe mine ca am grabit-o si nu am lasat-o sa termine prajitura, ca cica ii placea… ! “

Oamenii au m-ai vorbit despre incident, despre altele, am cerut si eu nota ca trecuse ceva vreme si am plecat lasandu-i acolo. Eram impresionat de ceea ce auzisem…

Mergem in Grecia sau in Turcia in concedii si suntem fericiti cand cineva ne ofera ceva din partea casei “, ne suparam ca la noi nu se practica ( cred ca numeri pe degetele de la o mana acele crasme care stiu sa ofere ceva din partea casei ) dar, daca stai si te gandesti cum sa se practice ?

Cred ca foarte multi oameni au vazut prea multe filme pe youtube despre ce se intampla prin restaurante, cred ca suntem prea stresati, cred o gramada de chestii dar, sa ma supar ca cineva mi-a oferit ceva ” on the house ” cu gandul, ce-i drept pervers , de a ma fideliza, este prea mult.

Cam atat… ca viata de restaurantor este frumoasa…:)

Hits: 352