Mai da-o naibii de treaba

Tuturor ne este frica de moarte, 

Dar nu credem in aceasta pandemie,

De aceea cerem redeschiderea restaurantelor ,

Dar cu masca.

“Somnul ratiunii naste monstri”, spune o vorba cunoscuta si cred ca suntem pe cale sa o dovedim. Sunt convins ca acest virus exista, macar in forma lui de ADN, vizibil prin niste teste vechi de cand lumea si care culmea il puteau detecta si acum “ x “ ani, cand el probabil se plimba la fel de liber prin lume. 

Ceea ce vreau sa spun eu cu acest post nu are legatura directa cu criza sanitara ci mai degraba cu reactiile idioate, ma rog, asa se vad de la mine, luate atat de guvernul meu cat si de guvernele altor tari. Si acest fapt nu imi da deloc o stare de securitate, cum probabil ar trebui. Sau poate ca este doar rezistenta la o schimbare care din pacate se produce bolovanos in vietile noastre

 Ceea ce voi spune sub forma unor puncte de vedere in continuare este mai degraba un pamflet, o mistocareala dar, din pacate, puternic ancorata in realitate:

  • daca in restaurante, frizerii, biserici, cimitire si altele, riscul de contaminare este mare, metroul sau transportul in comun de ce au functionat ?
  • aglomeratia din supermarket-uri are legatura cu faptul ca nu poti sa ii tii pe oameni fara mancare ?
  • cand autocarele au dus oamenii din diversele regiuni ale tarii la Cluj pentru a zbura in Germania, filtrele de Politie au dat amenzi ?
  • daca dupa relaxare nu avem cu adevarat pandemie, adica o crestere a nr de cazuri,  atunci inainte de aceasta aveam doar statistica ?
  • pentru ca legea trebuie respectata ce au scris in declaratia pe propria raspundere cei care au fost la magazinele de bricolaj ? si daca li s-a ars o siguranta, de ce au 30 mp de parchet , adeziv, glet si niste lavabila in masina ? care era necesitatea ?
  • daca atunci cand erau 10 cazuri noi pe zi, virusul era foarte viral astazi, la 150 – 200 de cazuri pe zi, nu mai este viral ? avem o explicatie pentru asta ?
  • folosind cifre aproximative, 15000 de cazuri la o populatie de 18 mil inseamna un impact de 0.08%. 
  • cazurile noi de Covid aveau legatura cu nr de testari sau cu nr de bolnavi reali ? in aceaste conditii, fara testare cati bolnavi mai aveam ?
  • de ce a preferat Guvernul Romaniei sa inregistreze mortalitate mai mare a acestui virus ?
  • daca am plecat de la un caz si am ajuns la o asemenea reactie, de ce ne facem ca nu mai exista risc atunci cand avem cateva sute de mii de cazuri ?
  • stiti ca activitatile inchise au fost in special cele voluptorii ? iesit la restaurant, mers la shopping, saloane de beauty, fittnes, vacante, plimbare in parc ? Pana si cele crestine, precum mersul la cimitir sau biserica cred ca pot fi incadrate ca activitati voluptorii….. daca este sa privim intr-un mod mai larg. Daca ma intrebati de cabinetele de stomatologie sau de optica va dau bancul cu Stalin care a ucis  1 mil de evrei si 3 dentisti J
  • la aglomeratia de pe strazi din ultimile 2 saptamani, imi era teama ca in sfarsit vom avea pandemie nu scadere a nr de cazuri J

O parte dintre intrebarile de mai sus repeta unele post-uri de pe facebook, dar poate ca tocmai acele postari m-au facut sa ma gandesc sa le unesc pe toate intr-una  singura. Cum spuneam si mai sus, poate ca este doar rezistenta si frica de schimbare dar, tot cred ca este o inechitate sociala cand doar unii sunt afectati si tu, Stat iti bati joc de iei. Si mai mult de atat, nu credeti ca masurile luate si frica inoculata sunt disproportionate fata de dimensiunile epidemiei ? Si care este rostul lor atunci ?

Hits: 839

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

De ce nu as deschide inca restaurantele….

In perioada aceasta, de mare pandemie, mare restrictie la orice dar mai ales mare lipsa de comunicare din partea organelor abilitate, lipsa care imi da senzatia de impotenta, de necunoastere a urechilor de pe cap, cum frumos spune o vorba din popor, tot felul de persoane sau personalitati isi dau cu presupusul despre deschiderea restaurantelor. Eu nu as avea o problema cu acest lucru daca….

Ei bine daca, toti acesti oameni si nu numai imi garanteaza ca ei si toti ceilalti vor fi macar in acelasi ritm ca odinioara la restaurant, consumand… si cu turistii dupa ei 🙂

Sau daca nici pandemia dar nici Statul, care este mai rau uneori, nu vor veni peste mine pe principiul” nici usturoi nu am mancat nici…”… si altele

Dar din pacate stim ca asta nu se va intampla. Regulile de distantare sociala pe care le exersam de ceva vreme au devenit parte din natura noastra umana. Am ajuns sa acceptam botnita, chiar daca in scoala invatam ca boierii rai o puneau taranului roman ca sa nu manance in timpul culegerii roadelor, ca parte din normalitatea zilelor acestea, sperand, dar peste ceva vreme vom uita si de speranta, ca intr-un maine ne vom elibera de ea. Este nu este eficienta, botnita, scuze masca, este un siombol. 

Starea de Urgenta va trece mai devreme sau mai tarziu dar sigur cu mult inainte ca aceasta criza sanitara sa treaca. Deci vom iesi pe strazi, vom merge la serviciile noastre cu frica de infectare., dar vom crea focare de infectie.

Statul nu putea sustine dinainte de inceperea crizei ceea ce se / s-a intamplat, ei o stiau, totusi am mers pe idea de a izola majoritatea de o minoritate ( cei sanatosi de cei bolnavi ) cand puteam face invers si efectele erau infinit mai bune. Nu mai conteaza, timpul nu se mai da inapoi. Cu toate astea, vrem sa pornim economia, acum cand criza sanitara este in toata plenitudinea ei, cand amenintarile inca sunt amenintari…de ce ?, poate pentru ca nu mai sunt bani? nici nu erau. Poate pentru ca lumea nu mai suporta izolarea, poate pentru ca se pierde capital politic, poate pentru ca …..?.

Intorcandu-ma strict la industria in care functionez, cred si este doar parerea mea, ca deschiderea restaurantelor nu este o solutie buna. Din mai multe motive pe care voi incerca sa le enumar in continuare. Macar o parte dintre ele.

Regulile de distantare sociala vor impune ca sa se micsoreze nr de locuri in restaurant pana la nivelul la care unele restaurant nu vor avea cum sa fie rentabile. Deasemenea, aceleasi reguli vor crea tot felul de idei ( deja au aparut sugestiile ) de separare a meselor cu geam sau plastic, lucru care pe langa costuri distruge taman idea de spatiu  comun, placut. La restaurant nu te duci sa te adapi ci te duci sa socializezi, sa te intalnesti cu alti oameni…J. Restaurantul nu este definit de masa de doua personne tacite ci de masa de 6 sau 10 personal vesele, care rad si se simt bine impreuna.

A doua sau a treia zi de la redeschidere, marea majoritate a proprietarilor isi vor cere chiriile, furnizorii de utilitati utilitatile si furnizorii banii pe marfa. Nu spun ca este anormal dar atunci vom inregistra un nr urias de falimente, insolvente si cereri de somaj. Putina lume intelege ca a doua zi dupoa deschidere incasarile in situatiile fericite vor fi undeva la 30 %

Deasemenea, toata lumea va considera normal ca restaurantele sa ia masuri de protective sanitara: masti, manusi, biocide, eventual combinezoane, etc. nu conteaza costul acestora, ele vor trebui sa fie dar, sa nu se regaseasca in costul produsului…, ba mai mult, dupa aceasta perioada in care clientul a inteles cu cat gateste acasa, pretul de la restaurant nu ii va mai parea atractiv… uitand ca exista costuri… parca acasa nu exista…J.

Si apropo, ospatarul ia comanda cu manusi de unica folosinta si masca si clientul fumeaza la terasa sau isi bea berea sau paharul de vin tot prin masca ?

Intr-o zi, fara vreo intentie oneroasa, un client se va imbolnavi de la un angajat sau un angajat de la un client. Nimeni nu a vrut dar, s-a intamplat. Si ospatarul devenit peste noapte contagios va infecta la randul lui alti colegi, care la randul lor vor infecta alti colegi, clienti sau rude. Si uite cum am creat un focar de infectie. Si uite cum restaurantul se va inchide pentru dezinfectie, personalul va intra in carantiuna platita de companie si cei infectati in spital. 

  • si ce se intampla cu imaginea restaurantului respectiv? Va asteptam sa va infectam la noi )) Sau pe prietenie intre restaurante: “ nu veniti la noi, pentru Covid mergeti la vecinu’ “ 🙂
  • si ce face restaurantul daca personalul reclama accident de munca ?
  • si ce face restaurantul daca clientul reclama ca s-a infectat in restaurant si cere daune interese ?

Discutia este deschisa si situatiile nu sunt doar cele prezentate. Poate ca sunt eu usor negativist, credeti-ma nu sunt, si vreau sa gasesc ceva rau si acolo unde nu exista dar, prefer sa nu am dreptate in aceasta situatie decat sa am.

Pentru ca sa se deschida restaurantele Statul trebuie sa elaboreze un standard de securitate sanitara pe care daca il respecti sa fii exonerat de raspundere, deasemenea trebuie sa reglementeze foarte bine problema dintre chiriasi si proprietari, relatia cu Statul vav de taxe si utilitati ( chiar daca acestea din urma nu mai sunt alte Statului acesta din urma trebuie sa si le asume intr-un fel ) si inca unele mici probleme. Si atentie, nu ma refer la mine ci la industrie in marea ei majoritate, dupa discutii avute cu multi proprietari de crasme din toata tara.

Haideti sa ne intelegem putin: noi ca si companie ( si nu numai noi ), nu am fi avut nevoie de nimic de la Stat dar acesta a decis sa ne trimita acasa, sa ne inchida restaurantele…nu conteaza banii pe care 21 de ani i-am dat ca taxe…, nu conteaza sutele de angajati, intr-o zi, nu ai mai contat. La ora cand scriu aceste randuri banii pt somajul tehnic au intarziere o saptamana.. si este prima luna, cu cei mai putini bani de platit, deci nu sunt bani…. Si atunci la ce sa ma astept de la Stat la altceva decat la promisiuni desarte si la viol ? Trauma societatii noastre este ca suntem condusi de oameni care se cred mari dar au oa mici. Scuze…:)

In incheiere voi spune ca eu cred ca anumite industrii trebuie sa ramana inchise pana la sfarsitul pandemiei.Si industria ospitalitatii este una dintre ele. Pana cand 10 – 14 zile la rand nu mai avem nici un caz nou. Pana dispare riscul unor noi focare de infectie sau a infectarii…, pana dispare distantarea sociala… pentru ca pana si in timpul razboaielor, dupa bombardament oamenii ieseau sa bea o bere, fericiti ca au scapat, stiau ca nu patesc nimic atunci… restaurantul la final este despre bucurie, despre speranta, despre conexiunea sociala…, niciodata despre distantare.

Hits: 2933

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Parerea mea….

Poate ca tot ceea ce voi spune mai jos este fara rost sau gresit. Imi cer scuze pentru asta si amenda de a nu mai fi citit poate veni oricand.

Inca de la inceputul aceste pandemii, in cercul meu de amici am intrebat de ce trebuie sa izolam marea masa a oamenilor sanatosi de oamenii bolnavi si nu invers. Cum adica? In loc sa bagam oamenii sanatosi in case si sa lasam pe restul sa umble pe strazi creand  focare de infectie, am fi putut crea carantina la fiecare poarta de intrare in tara si fiecare om care ar fi vrut sa intre ar fi trecut prin niste filtre. Si atentie ca in loc sa organizam carantina la mijlocul lunii februarie cand nu existau cazuri declarate in Europa ea este acum organizata, dar dupa ce s-a declansat pandemia.

 

Romania, la fel ca toate celelalte tari stia inca din decembrie – ianuarie ca exista riscul de pandemie dar nu s-a pregatit, la fel ca restul tarilor. Sa spun despre tara mea ca este condusa prost, ca nu s-a facut nimic, este usor dar cand ma uit la restul tarilor din Uniunea Europeana vad reactii identice…. Si ma intreb de ce? Mai ales ca o reactie politica unica la nivelul Uniunii ar fi aratat maturitatea conceptului politic european. Dar intru intr-o zona in care sunt total nepregatit si sigur naiv.

Ce a urmat s-a vazut: economii oprite mai ceva decat in timpul unui razboi clasic, calcarea in picioare a drepturilor cetatenesti prin spaima, teroare, amenintarea cu moartea si impunerea unor decizii prin Ordonante militare. Amenintarea cu infectarea este astazi reala la nivel global si lupta cu boala a capatat dimensiuni apocaliptice care nu se vor termina teoretic decat atunci cand ultimul om infectat se va fi vindecat sau cand va aparea un vaccin sau un medicament care va stopa boala.

Nu vreau sa deschid cutia Pandorei cu beneficiile pe care le va avea cel care va avea vaccinul, conspiratii mondiale si alte prostii, nu pentru ca nu ar putea fi asa ci pentru ca nu sunt in masura sa spun asta.

In conditiile de mai sus, in care evident ca aceasta pandemie nu se va incheia nici intr-o luna nici in 6 luni, nici la noi nici in alte tari, ma intreb cum se poate pune problema redeschiderii economiilor fiecarei tari in parte?

Acum nu va mai conta cat costa viata unui om? Daca acum o luna am inchis restaurantul pentru ca lumea sa nu se infecteze, cum il redeschid peste doua luni cand oameni infectati inca vor merge pe strada, fara sa stie ca sunt poate infectati si ei vor infecta pe altii? Adica vom crea cu buna stiinta noi focare de infectie? Va veni DSP-ul si va lua probe din restaurante, baruri, sali de fitness sau de cinematograf, cabinete stomatologice sau de beauty sau mai stiu eu de unde si daca vor gasi mostre de ADN de virus vor pune acele locuri pe vreo lista neagra? Dar tu cel care citesti te-ai mai duce sa mananci intr-un restaurant unde un alt client stranuta?

Si problema se va putea pune chiar mai grav decat atat: sa zicem ca un client asimptomatic care nu stie ca este bolnav vine sa manance si infecteaza un angajat, angajat care face o forma normala bolii. Ce facem in acest moment? Inchidem restaurantul pentru dezinfectie, bagam tot personalul in carantina si avem accident de munca? Si daca, Doamne fereste, respectivul angajat moare, urmare a complicatiilor bolii?! Si aceasta situatie este valabila in aproape fiecare business inchis care se va redeschide.

Ei bine, oricat de mult as vrea sa fie totul cum a fost, acest lucru nu se va mai intampla. Din pacate masca, manusile de unica folosinta, distantarea sociala, declaratia pe proprie raspundere, presa, ne-au transformat.

Cu tot respectul de rigoare, fara TV, Facebook, Instagram sau WhatsUp, nu aveam pandemie… era liniste.

Si uitandu-ma in jur nu pot sa nu ma intreb, asa cum bine zicea un prieten de-al meu, daca tot ce se intampla astazi nu este cumva in test? Si nu de caracter ci de acceptanta. Pentru ca daca ma pui sa-mi inchid afacerea si ma obligi la niste restrictii in numele unui scop nobil dar apoi vii si imi spui ca pot sa-mi vad in continuare de viata ca si cum nimic nu s-a intamplat, expunandu-ma infectarii pentru care cica m-ai protejat atunci, de fapt scopul nobil este marsav.

Si sa dea Dumnezeu sa vorbesc aiurea in tramvai.

Hits: 2366

Share and Enjoy !

0Shares
0

0
0

Foodmarket

Eu sunt unul dintre adeptii conceptului de foodmarket. Si nu ma refer aici la zonele comune de food din mall-uri ci la conceptul existent peste tot in lume care transforma vechea piata agroalimentara intr-o zona foarte ospitaliera in care alterneaza vanzatorii de produse agroalimentare cu multe insule care vand mancare

Ideea aceasta a mai fost pusa pe tapet de diversi bloggeri dar faptul ca nimeni nu a luat-o in seama ca pe o oportunitate reala de afacere imi spune ca nu s-a strigat suficient.

In ultimii ani Piata Floreasca a fost intr-o redecorare continua, poate si datorita faptului ca zona a devenit foarte atractiva afacerii de restaurant: putem vedea in aceasta zona f multe restaurante, bistro-uri, winebar-uri, cafenele mai mari sau mai mici, toate avand publicul lor. Trebuie sa recunosc ca asteptarile mele – mi le-am creat singur – au fost ca renovarea Pietei Floreasca sa se termine cu aparitia pe piata a unui concept gen La Boqueria din Barcelona sau Mercado de San Miguel din Magrid sau multe altele de prin toate orasele civilizate ale acestui continent.

Ei bine, zilele trecute am fost pentru prima data de cand s-a redeschis Agora Floreasca, pentru ca acesta este noul nume si nu mica mi-a fost mirarea sa vad o galerie comerciala de restaurant ( asa mi-a venit sa-I spun ) De la atmosfera calda la care ma asteptam la recele gresiei si a unui lux fara motiv recunosc ca am fost deceptionat. Sa ne intelegem, nu le fac un process de intentie sau de alt fel proprietarilor care sunt convins au ales cea mai buna varianta comerciala pentru ei dar… asteptarile…:))). Ma asteptam ca dupa relativul succes al Pietei Dorobanti cu acele cateva insule de food, in sfarsit sa apara o piata de acest gen….cum spuneam, mi-am creat singur asteptarile.

Cred ca un oras precum Bucurestiul ar trebui sa aiba cateva astfel de piete si cred ca este sarcina Primariei sa le faca. Exista cladiri cu oarecare arhitectura si istorie in Bucuresti care ar face fata cu succes acestei cerinte: fosta Piata Traian – actual magazin Mega Image, fostul service de langa ASE, actual magazin Carefour, si lista poate continua. Stiu si inteleg ca aceste cladiri urmeaza un curs comercial si nu e treaba Primariei sa se implice in acest act commercial dar, totusi, schimbarea destinatiei s-a facut cu acordul ei.

Ma gandesc ca o astfel de piata ar putea deveni un punct de interes pentru toti turistii din oras dar si pentru consumatorul intern. Atmosfera ar fi cea care ar atrage si in acest fel ar putea creste si comertul micilor producatori sau vanzatori de legume, carne, peste, lactate, punandu-se accentul pe traditional. O mana intinsa care ar dezvolta capitalul autohton. Si da, cu implicarea Primariei. Fara decizia statului prin diferitele forme de autoritate nu se poate crea nimic.

Ca sa incepem de undeva, inainte de a strica altceva ma gandesc ca transformarea celebrei Hale Obor, astazi plina de chinezisme si alte porcarii, intr-o piata agroalimentara si de mancare ar putea fi un proiect care sa puna Bucurestiul intr-o lumina extraordinara. Si nu trebuie sa ne temem ca ar fi prea mare…. Se va ocupa repede, atat cu concepte noi cat si cu cele vechi. Si daca la Paris in Marche des Enfants Rouges toata lumea sta la cozi interminabile sa manance diversele bunataturi create chiar sub ochii lor nu vad de ce la Bucuresti ar bate vantul…. Poate doar pentru ca ne este frica sa muncim.

Hits: 495

Share and Enjoy !

0Shares
0

0
0

O era se termina, o noua era incepe

Zilele trecute m-am intalnit prin P-ta Victoriei cu o amica veche, fata unui prieten bun. Chiar daca o stiam de 17 ani, faptul ca in ultimii ani nu o mai vazusem, era sa nu o recunosc. Noroc ca m-a oprit ea pe strada. Dupa strangerile in brate de rigoare am stat un pic la taclale ca sa ne updatam fiecare cu ce mai facuse celalalt si la sfarsit am invitat-o sa “ mai treaca pe la noi “. Invitatia fiind evident de a trece pe la restaurant, unde ii spusesem ca ma gaseste, am ramas uimit de raspunsul ei usor fitos, de fata de nordul Bucurestiului, “nu prea mai sunteti misto“.

Am ramas putin descumpanit, cum am spus mai sus, de raspunsul ei, dar apoi am realizat ca nu ea sau alti clienti pe care i-am avut de-a lungul timpului sunt de vina pentru faptul ca ei nu stiu ca noi am renovat restaurantele, am variat meniul si alte cele, drept pentru care i-am spus “stai, nu este chiar asa”. I-am povestit cum ca de 3 ani am inceput procesul de renovare a restaurantelor si acest lucru se vede.

Da, poate ca La Mama, care in urma cu 20 de ani explodase intai ca un restaurant de succes si apoi ca o retea de restaurante de succes, cu un aer foarte modern la vremea aceea, de bistro parisian, ramanand in acelasi concept cu mult lemn, o culoare dominant rosie a ramas la un moment dat in urma fata de design-ul modern care a invadat Bucurestiul si de ce nu, Romania. Da, poate ca meniul La Mama parea ca ar cuprinde numai chestii rele (mici, carnati, carne de porc, etc ) intr-o lume care chiar daca le manca pe ascuns in fata le blama ca nefiind sanatoase.
Slava Domnului ca acum colesterolul devine bun …, caci rau sigur nu este. Nu stiu cum am ajuns sa fim traditional romanesc cand intotdeauna noi am avut o bucatarie urbana …, pentru ca daca a avea mici sau carnati in meniu te face traditional atunci este clar ca nu prea avem definitie pentru urban sau traditional. Este doar o parte a unei epoci ce se incheie si o alta parte unei alte epoci ce acum pare sa inceapa. Meniul La Mama de astazi cuprinde pe langa ciorbele care ne-au consacrat sau gratarele obisnuite si coaste de vita la cuptor, rata pe varza rosie, iepure, friptura de miel, burger, salata boeuf sau cu avocado si evident multe altele.

 

Totusi, indifferent de perceptia unora peste care a trecut timpul la fel ca si peste noi, daca nu eram misto, nu am fi rezistat 20 de ani. Am facut greseli dar sigur am facut si suficient de mult bine. Am vazut in acest timp atat de multe restaurante, unele fiind primele in diverse topuri, deschizandu-se si inchizandu-se dupa relativ putina vreme, incat perceptia de misto si realitatea imi arata ca sunt diferite. Si in timp ce peste noi timpul trece si nu prea mai avem ce face, in cazul La Mama, un concept de imagine nou, adaptat designului modern de astazi, un mediu variat si urban pot fi baza pentru continuarea altor 20 de ani si mai mult… cat ne-o tine Dumnezeu in putere… :p

Am decis ca mai avem inca multe de spus pe piata restaurantelor, am decis ca putem face fata provocarilor noi de toate felurile si ca da, vom tine ridicat ca si pana acum, stindardul bucatariei urbane romanesti. Si pentru asta multumesc nu numai celor care au rezistat langa mine atata amar de vreme dar si celor care au crezut si cred in continuare in noi.

Hits: 857

Share and Enjoy !

0Shares
0

0
0