Parerea mea….

Poate ca tot ceea ce voi spune mai jos este fara rost sau gresit. Imi cer scuze pentru asta si amenda de a nu mai fi citit poate veni oricand.

Inca de la inceputul aceste pandemii, in cercul meu de amici am intrebat de ce trebuie sa izolam marea masa a oamenilor sanatosi de oamenii bolnavi si nu invers. Cum adica? In loc sa bagam oamenii sanatosi in case si sa lasam pe restul sa umble pe strazi creand  focare de infectie, am fi putut crea carantina la fiecare poarta de intrare in tara si fiecare om care ar fi vrut sa intre ar fi trecut prin niste filtre. Si atentie ca in loc sa organizam carantina la mijlocul lunii februarie cand nu existau cazuri declarate in Europa ea este acum organizata, dar dupa ce s-a declansat pandemia.

 

Romania, la fel ca toate celelalte tari stia inca din decembrie – ianuarie ca exista riscul de pandemie dar nu s-a pregatit, la fel ca restul tarilor. Sa spun despre tara mea ca este condusa prost, ca nu s-a facut nimic, este usor dar cand ma uit la restul tarilor din Uniunea Europeana vad reactii identice…. Si ma intreb de ce? Mai ales ca o reactie politica unica la nivelul Uniunii ar fi aratat maturitatea conceptului politic european. Dar intru intr-o zona in care sunt total nepregatit si sigur naiv.

Ce a urmat s-a vazut: economii oprite mai ceva decat in timpul unui razboi clasic, calcarea in picioare a drepturilor cetatenesti prin spaima, teroare, amenintarea cu moartea si impunerea unor decizii prin Ordonante militare. Amenintarea cu infectarea este astazi reala la nivel global si lupta cu boala a capatat dimensiuni apocaliptice care nu se vor termina teoretic decat atunci cand ultimul om infectat se va fi vindecat sau cand va aparea un vaccin sau un medicament care va stopa boala.

Nu vreau sa deschid cutia Pandorei cu beneficiile pe care le va avea cel care va avea vaccinul, conspiratii mondiale si alte prostii, nu pentru ca nu ar putea fi asa ci pentru ca nu sunt in masura sa spun asta.

In conditiile de mai sus, in care evident ca aceasta pandemie nu se va incheia nici intr-o luna nici in 6 luni, nici la noi nici in alte tari, ma intreb cum se poate pune problema redeschiderii economiilor fiecarei tari in parte?

Acum nu va mai conta cat costa viata unui om? Daca acum o luna am inchis restaurantul pentru ca lumea sa nu se infecteze, cum il redeschid peste doua luni cand oameni infectati inca vor merge pe strada, fara sa stie ca sunt poate infectati si ei vor infecta pe altii? Adica vom crea cu buna stiinta noi focare de infectie? Va veni DSP-ul si va lua probe din restaurante, baruri, sali de fitness sau de cinematograf, cabinete stomatologice sau de beauty sau mai stiu eu de unde si daca vor gasi mostre de ADN de virus vor pune acele locuri pe vreo lista neagra? Dar tu cel care citesti te-ai mai duce sa mananci intr-un restaurant unde un alt client stranuta?

Si problema se va putea pune chiar mai grav decat atat: sa zicem ca un client asimptomatic care nu stie ca este bolnav vine sa manance si infecteaza un angajat, angajat care face o forma normala bolii. Ce facem in acest moment? Inchidem restaurantul pentru dezinfectie, bagam tot personalul in carantina si avem accident de munca? Si daca, Doamne fereste, respectivul angajat moare, urmare a complicatiilor bolii?! Si aceasta situatie este valabila in aproape fiecare business inchis care se va redeschide.

Ei bine, oricat de mult as vrea sa fie totul cum a fost, acest lucru nu se va mai intampla. Din pacate masca, manusile de unica folosinta, distantarea sociala, declaratia pe proprie raspundere, presa, ne-au transformat.

Cu tot respectul de rigoare, fara TV, Facebook, Instagram sau WhatsUp, nu aveam pandemie… era liniste.

Si uitandu-ma in jur nu pot sa nu ma intreb, asa cum bine zicea un prieten de-al meu, daca tot ce se intampla astazi nu este cumva in test? Si nu de caracter ci de acceptanta. Pentru ca daca ma pui sa-mi inchid afacerea si ma obligi la niste restrictii in numele unui scop nobil dar apoi vii si imi spui ca pot sa-mi vad in continuare de viata ca si cum nimic nu s-a intamplat, expunandu-ma infectarii pentru care cica m-ai protejat atunci, de fapt scopul nobil este marsav.

Si sa dea Dumnezeu sa vorbesc aiurea in tramvai.

Hits: 764

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Foodmarket

Eu sunt unul dintre adeptii conceptului de foodmarket. Si nu ma refer aici la zonele comune de food din mall-uri ci la conceptul existent peste tot in lume care transforma vechea piata agroalimentara intr-o zona foarte ospitaliera in care alterneaza vanzatorii de produse agroalimentare cu multe insule care vand mancare

Ideea aceasta a mai fost pusa pe tapet de diversi bloggeri dar faptul ca nimeni nu a luat-o in seama ca pe o oportunitate reala de afacere imi spune ca nu s-a strigat suficient.

In ultimii ani Piata Floreasca a fost intr-o redecorare continua, poate si datorita faptului ca zona a devenit foarte atractiva afacerii de restaurant: putem vedea in aceasta zona f multe restaurante, bistro-uri, winebar-uri, cafenele mai mari sau mai mici, toate avand publicul lor. Trebuie sa recunosc ca asteptarile mele – mi le-am creat singur – au fost ca renovarea Pietei Floreasca sa se termine cu aparitia pe piata a unui concept gen La Boqueria din Barcelona sau Mercado de San Miguel din Magrid sau multe altele de prin toate orasele civilizate ale acestui continent.

Ei bine, zilele trecute am fost pentru prima data de cand s-a redeschis Agora Floreasca, pentru ca acesta este noul nume si nu mica mi-a fost mirarea sa vad o galerie comerciala de restaurant ( asa mi-a venit sa-I spun ) De la atmosfera calda la care ma asteptam la recele gresiei si a unui lux fara motiv recunosc ca am fost deceptionat. Sa ne intelegem, nu le fac un process de intentie sau de alt fel proprietarilor care sunt convins au ales cea mai buna varianta comerciala pentru ei dar… asteptarile…:))). Ma asteptam ca dupa relativul succes al Pietei Dorobanti cu acele cateva insule de food, in sfarsit sa apara o piata de acest gen….cum spuneam, mi-am creat singur asteptarile.

Cred ca un oras precum Bucurestiul ar trebui sa aiba cateva astfel de piete si cred ca este sarcina Primariei sa le faca. Exista cladiri cu oarecare arhitectura si istorie in Bucuresti care ar face fata cu succes acestei cerinte: fosta Piata Traian – actual magazin Mega Image, fostul service de langa ASE, actual magazin Carefour, si lista poate continua. Stiu si inteleg ca aceste cladiri urmeaza un curs comercial si nu e treaba Primariei sa se implice in acest act commercial dar, totusi, schimbarea destinatiei s-a facut cu acordul ei.

Ma gandesc ca o astfel de piata ar putea deveni un punct de interes pentru toti turistii din oras dar si pentru consumatorul intern. Atmosfera ar fi cea care ar atrage si in acest fel ar putea creste si comertul micilor producatori sau vanzatori de legume, carne, peste, lactate, punandu-se accentul pe traditional. O mana intinsa care ar dezvolta capitalul autohton. Si da, cu implicarea Primariei. Fara decizia statului prin diferitele forme de autoritate nu se poate crea nimic.

Ca sa incepem de undeva, inainte de a strica altceva ma gandesc ca transformarea celebrei Hale Obor, astazi plina de chinezisme si alte porcarii, intr-o piata agroalimentara si de mancare ar putea fi un proiect care sa puna Bucurestiul intr-o lumina extraordinara. Si nu trebuie sa ne temem ca ar fi prea mare…. Se va ocupa repede, atat cu concepte noi cat si cu cele vechi. Si daca la Paris in Marche des Enfants Rouges toata lumea sta la cozi interminabile sa manance diversele bunataturi create chiar sub ochii lor nu vad de ce la Bucuresti ar bate vantul…. Poate doar pentru ca ne este frica sa muncim.

Hits: 238

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

O era se termina, o noua era incepe

Zilele trecute m-am intalnit prin P-ta Victoriei cu o amica veche, fata unui prieten bun. Chiar daca o stiam de 17 ani, faptul ca in ultimii ani nu o mai vazusem, era sa nu o recunosc. Noroc ca m-a oprit ea pe strada. Dupa strangerile in brate de rigoare am stat un pic la taclale ca sa ne updatam fiecare cu ce mai facuse celalalt si la sfarsit am invitat-o sa “ mai treaca pe la noi “. Invitatia fiind evident de a trece pe la restaurant, unde ii spusesem ca ma gaseste, am ramas uimit de raspunsul ei usor fitos, de fata de nordul Bucurestiului, “nu prea mai sunteti misto“.

Am ramas putin descumpanit, cum am spus mai sus, de raspunsul ei, dar apoi am realizat ca nu ea sau alti clienti pe care i-am avut de-a lungul timpului sunt de vina pentru faptul ca ei nu stiu ca noi am renovat restaurantele, am variat meniul si alte cele, drept pentru care i-am spus “stai, nu este chiar asa”. I-am povestit cum ca de 3 ani am inceput procesul de renovare a restaurantelor si acest lucru se vede.

Da, poate ca La Mama, care in urma cu 20 de ani explodase intai ca un restaurant de succes si apoi ca o retea de restaurante de succes, cu un aer foarte modern la vremea aceea, de bistro parisian, ramanand in acelasi concept cu mult lemn, o culoare dominant rosie a ramas la un moment dat in urma fata de design-ul modern care a invadat Bucurestiul si de ce nu, Romania. Da, poate ca meniul La Mama parea ca ar cuprinde numai chestii rele (mici, carnati, carne de porc, etc ) intr-o lume care chiar daca le manca pe ascuns in fata le blama ca nefiind sanatoase.
Slava Domnului ca acum colesterolul devine bun …, caci rau sigur nu este. Nu stiu cum am ajuns sa fim traditional romanesc cand intotdeauna noi am avut o bucatarie urbana …, pentru ca daca a avea mici sau carnati in meniu te face traditional atunci este clar ca nu prea avem definitie pentru urban sau traditional. Este doar o parte a unei epoci ce se incheie si o alta parte unei alte epoci ce acum pare sa inceapa. Meniul La Mama de astazi cuprinde pe langa ciorbele care ne-au consacrat sau gratarele obisnuite si coaste de vita la cuptor, rata pe varza rosie, iepure, friptura de miel, burger, salata boeuf sau cu avocado si evident multe altele.

 

Totusi, indifferent de perceptia unora peste care a trecut timpul la fel ca si peste noi, daca nu eram misto, nu am fi rezistat 20 de ani. Am facut greseli dar sigur am facut si suficient de mult bine. Am vazut in acest timp atat de multe restaurante, unele fiind primele in diverse topuri, deschizandu-se si inchizandu-se dupa relativ putina vreme, incat perceptia de misto si realitatea imi arata ca sunt diferite. Si in timp ce peste noi timpul trece si nu prea mai avem ce face, in cazul La Mama, un concept de imagine nou, adaptat designului modern de astazi, un mediu variat si urban pot fi baza pentru continuarea altor 20 de ani si mai mult… cat ne-o tine Dumnezeu in putere… :p

Am decis ca mai avem inca multe de spus pe piata restaurantelor, am decis ca putem face fata provocarilor noi de toate felurile si ca da, vom tine ridicat ca si pana acum, stindardul bucatariei urbane romanesti. Si pentru asta multumesc nu numai celor care au rezistat langa mine atata amar de vreme dar si celor care au crezut si cred in continuare in noi.

Hits: 611

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Despre taxiuri, Uber si Primarie

Cam intrigant titlul dar cand ma gandesc la protestele taximetristilor si la supararile unora ca Uber-ul nu este correct, ca face concurenta neloiala, samd….., ma gandesc ca daca as fi primarul acestui oras as cauta o cale sa rezolv si calitatea transportului cu taxi-ul in Bucuresti dar si asa zisa concurenta neloiala.

Stiu ca ceea ce voi incerca sa spun in continuare va supara pe proprietarii companiilor de taxi sau pe cei care se bucura la banii negri din aceasta industrie dar cred ca pentru primii se poate gasi o solutie ( nu o stiu ) si de ceilalti nu-mi pasa. Cred ca viitorul inseamna evolutie si uneori aceasta poate fi neplacuta in prima faza… toti avem o anumita opozitie la schimbare.

Taximetria din Bucurestiul de astazi este jalnica si, credeti-ma, stiu ce spun: sunt consummator. Taxiuri murdare, vechi, soferi nespalati, care fumeaza in masina, vorbesc urat, iti cer suprapret, te agreseaza sau fura de cate ori au ocazia. Nu toti dar multi.

Uber-ul, de partea cealalta a baricadei, promite conditii civilizate de transport, folosind o aplicatie de tipul “ waze “ cu costurile la vedere dar cu soferi, chiar daca amabili, uneori total nepriceputi in ale soferiei sau in a se descurca sa gaseasca o adresa atunci cand aplicatia este aproximativa. Sorry, am folosit si Uber-ul sufficient timp. Si la fel, nu toti, dar suficienti.

O solutie pentru viitor ma gandesc ca ar putea fi ca Primaria sa ia in mainile sale aceasta problema si sa faca o aplicatie similara Uber-ului, sa stabileasca un standard normal de taximetrie si sa se manifeste ca un bun administrator al acestui oras. Poate chiar sa plateasca o franciza pt aplicatie. Culmea este ca ar face si bani. Este drept ca nu negri…. Si as fi tentat sa cred ca mai multi decat cei din autorizatiile de taxi de astazi. Printre altele ar disparea si vesnica problema a taxiurilor inregistrate in diverse sate de langa Bucuresti si care opereaza linistit in oras, alt motiv de frustrare pentru multi soferi de taxi.

O astfel de decizie la nivelul Primariei ar creea un sistem de transport public in Bucuresti si de ce nu si in tara. echilibrat, in care ar disparea concurenta neloiala, in care standardul ar fi acceptat, pretul dinamic nu ar mai permite exagerari sau arogante,dar ar multumi pe toata lumea in care atat clientul cat si soferul ar avea atat trasabilitate cat si evaluare. Si atat tu client cat si tu sofer va trebui sa ai 7 ani de acasa…… altfel te duci singur la plimbare.

Si banii pe care Primaria ii va face vor putea fi folositi in orice va aduce beneficii orasului: de la infrastructura, la mediu sau petrecerea timpului liber.

Simplu, fara alta concluzie finala.

Hits: 396

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0