… de zi cu zi

Activitatea de restaurantor am spus intotdeauna ca este frumoasa… cu muntii si vaile caracteristice.

Una dintre activitatile constante de care niciodata un restaurantor nu va scapa este inventarul. Asa cum intr-un magazin este important sa aduni perechile de papuci ca sa vezi cate ai, la fel in aceasta industrie, sa aduni sarea cu piperul ca sa iti dea la numarat malaiul este fundamental

Azi este zi de inventar asa ca … spor la treaba…:)

Restaurantul – “on the house”

Eram acum cateva zile intr-o cafenea si, evident beam o cafea. Imi citeam  email-urile, vorbeam la telefon, fugeam pentru o jumatate de ora de cotidian.

Langa mine, la o masa vecina, 2 tipi discutau diverse: despre prietenele lor, despre serviciu, nimic interesant… in general in cafenele si nu numai fara sa vrei tragi cu urechea la ceea ce vorbesc ceilalti.

Nu ascultam convorbirea dar, inevitabil mai retineam cate un cuvant pana la un moment dat cand urechea mi s-a lipit de masa vecina…:) Totul de la un cuvant prins, cuvant care a facut ca discutia vecinilor sa devina interesanta.

– Bai, stai sa-ti spun ce mi s-a intamplat acum cateva zile intr-o cafenea ! ( nu conteaza numele )

– Ce anume ?

– Doamne cat de prost am putut sa ma simt, cat de jegosi au fost angajatii de acolo si parca au vrut sa ma faca sa ma simt prost !

– Dar ce s-a intampla,  insista celalalt ?

– Eram cu prietena mea, beam o cafea, vorbeam, ne simteam bine si, la un moment dat vine ospatarul si ne aduce doua torturi, ni le pune pe masa si ne spune ca sunt din partea casei. Atat de prost m-am simtit ! de parca eu nu aveam bani sa-i cumpar prietenei mele o prajitura daca asta vroiam !

– Pai erau vechi, conchide interlocutorul. Probabil ca iesisera din garantie si decat sa le arunce mai bine sa va imbolnaviti voi, ai dreptate, niste nenorociti… “

Eu zambeam si parca nu imi venea a crede ceea ce auzeam…:)

” – Ai intradevar dreptate, nu m-am gandit la asta, cred si eu ca erau iesite din garantie, Doamne ce prost m-am simtit fata de prietena mea si fata de mine in general . Am cerut nota si imediat am plecat. Stii totusi ce este culmea ? Ca prietena mea s-a suparat pe mine ca am grabit-o si nu am lasat-o sa termine prajitura, ca cica ii placea… ! “

Oamenii au m-ai vorbit despre incident, despre altele, am cerut si eu nota ca trecuse ceva vreme si am plecat lasandu-i acolo. Eram impresionat de ceea ce auzisem…

Mergem in Grecia sau in Turcia in concedii si suntem fericiti cand cineva ne ofera ceva din partea casei “, ne suparam ca la noi nu se practica ( cred ca numeri pe degetele de la o mana acele crasme care stiu sa ofere ceva din partea casei ) dar, daca stai si te gandesti cum sa se practice ?

Cred ca foarte multi oameni au vazut prea multe filme pe youtube despre ce se intampla prin restaurante, cred ca suntem prea stresati, cred o gramada de chestii dar, sa ma supar ca cineva mi-a oferit ceva ” on the house ” cu gandul, ce-i drept pervers , de a ma fideliza, este prea mult.

Cam atat… ca viata de restaurantor este frumoasa…:)

Asociatia Patronala a Restaurantelor din Romania

Astazi a avut loc o etapa importanta in infiintarea Asociatiei Patronale a Restaurantelor din Romania. Dupa multe demersuri, discutii, evaluari, am ajuns in punctul final in care trebuie sa ne gasim acei cativa entuziasti, dornici de a se lupta cu morile de vant ale autoritatilor, entuziasti care sa fie membri fondatori ai sus amintitei asociatiuni

Aproximativ acum un an, in urma unui articol postat de acest blog am primit nenumarate cereri de a face parte dintr-o asociatie de acest gen. Reiau acum si ii rog pe toti cei care doresc sa faca parte din aceasta asociatie sa imi trimita contactul lor la adresa mea de email: catalin@lamama.ro cat de repede se poate.

Obiectivele acestei asociatii pot fi multe dar as dori sa enumar cateva. Evident ca ele nu sunt singurele si tocmai variatiunea data de catre membri ei va face ca activitatea sa fie atat complexa cat si de folos acestora.

Deci :

a)    Reprezentarea, promovarea, susţinerea şi apărarea intereselor economice, tehnice şi juridice ale membrilor săi, în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice;

b)   Să facă cunoscute membrilor, iniţiativele eficiente şi bunele practici ale domeniului în care activează, la nivel naţional, european şi mondial;

c)    Să colaboreze pentru elaborarea unor ghiduri de bune practici privind normele de siguranţă şi igienă a alimentelor, care să fie acceptate la nivel naţional de autorităţile publice cu responsabilităţi în acest domeniu.

Cele scrise mai sus sunt doar cateva dintre obiectivele asociatiei, sunt doar un exemplu.

Sustin infiintarea unei astfel de Asociatii patronale. Consider ca industria va avea numai de castigat. Mi-ar placea ca doritorii sa fie din toate domeniile specifice acestei industrii si deasemenea din toate regiunile tarii.

Avem nevoie, poate acum mai mult ca niciodata, sa ne unim si,… sa aratam ca mitul Mioritei este doar o poveste

Multumesc

La Mama – de 11 ani restaurantul tau de familie

Pagini de jurnal

In fiecare an aceasta aniversare imi umple sufletul. De la inplinirea primului an am inventat un mod unic, as putea spune, de a sarbatori aniversarile: creem un meniu special pe care il oferim din partea casei clientilor nostri.Intern, facem un concurs de gatit  sarmale, adica vedem care restaurant a facut cele mai bune sarmale in aceasta zi. Este greu sa alegi intre 6 restaurante care fac tot ce pot pentru a iesi pe primul loc. castigul este dat de recunoasterea interna si, evident, de automultumirea pe care o ai cand vezi ca clientii termina tot din farfurie.

Poate parea un gest prostesc acela de a oferi gratis mii de portii de sarmale, ciorba sau desert dar, intotdeauna am crezut ca trebuie sa intorci ceea ce primesti. In toti acesti ani am invatat ca fara cei aproximativ 5 000 de clienti zilnici nu as fi ajuns aici. Cand intru in unul dintre restaurantele mele vad cu placere figuri cunoscute, chiar daca nu cunosc persoanele, ma uit pe mese sau ma duc in spate in zona de debarasare sa vad daca clientii mananca sau nu tot din farfurii si, ma bucur sa vad ca farfuriile se intorc goale.

Imi dau seama ca din cand in cand mai si gresim. Imi dau seama de ce fel de pasiuni am reusit sa nastem dupa pasiunea pe care criticii nostri o pun in a ne arata erorile. Citesc constant pe internet laude si injurii si asta imi spune ca exist, imi spune ca lumea este sensibila la ceea ce facem noi. Nu exista perfectiune in industria restaurantelor dar ca si clienti ne-o dorim. Daca un lucrator face o greseala, umana dealtfel, este indezirabil si restaurantul si personajul dar daca un soft celebru, ca de exemplu sistemul de operare al unui calculator are un bug, este normal, restartez si gata. Si exemplele sunt nenumarate.

Am spus de nenumarate ori ca activitatea dintr-un restaurant este ca un drog de care nici nu mai poti si nici nu prea vrei sa te lasi. Intamplarile de zi cu zi creeaza acest drog. Oamenii multumiti precum si cei nemultumiti, farfuriile goale care se intorc de la mese, sticla de vin trimisa bucatarului ca semn de multumire – chiar, cand ati facut asta ultima data ? – clientul care vine la pranz cu colegii la o masa in fuga si seara cu iubita pentru un moment de relaxare, copii care isi aduc parintii sambata sau duminica la o masa de familie, batraneii care se tin de mana cand intra in restaurant si marg incet pana la masa lor, copii care alearga printre mese spre bucuria sau supararea altora, studentul care a luat examenul impreuna cu colegul care tocmai l-a picat, botezul unui nou nascut, masa cu prietenii cand iti aniversezi ziua, sau cand serbezi cununia, sau cand, inevitabil il cinstesti pe cel care a murit. Ciclul vietii in viata de zi cu zi.  Poti vedea restaurantul ca o sursa de evaziune, ca un rau,  ca un loc in care sa te simti furat, poti vedea restaurantul prin ochii si gandirea pe care vrei sa o ai dar, poti vedea restaurantul ca pe o fresca a vietii, ca pe o parte a acesteia,… ca pe un drog…

Ne place sa mancam, ne place sa bem un sprit, ne place sa ne intalnim sa socializam sa vedem si sa fim vazuti, ne place sa iesim la restaurant. Si ceea ce-mi place foarte mult,… este ca La Mama este in mijlocul acestor placeri, este restaurantul care isi iubeste clientii si care, imi place la randul meu sa cred, este iubit de catre clientii lui. In 11 ani am scris o parte din cartea restauratiei bucurestene sau chiar romanesti

Sunt melancolic si emotiv … pana la urma am implinit 11 ani… si am invatat multe…. si am trait multe…. si imi place ceea ce fac…. si,… va multumesc.

… sa zicem si de bine

Ma gandesc de ceva vreme la a vorbi despre restaurantele altora. Toata lumea face critica de restaurant. Este facil, este pe fond de suparare, este normal sa injuri sau sa zici de rau in contextul in care sunt suficiente negre in viata noastra de zi cu zi

Totusi,…

Cred ca sunt si foarte multe lucruri bune in interiorul restaurantelor. Cred ca munca oamenilor atat de la conducerea acestora cat si din pozitiile mai joase trebuie apreciata si pozitiv, drept pentru care eu as dori aici sa fac ” Lauda de restaurante “.

Astfel, este foarte simplu: voi scrie despre acele experiente superbe pe care restaurantele le pot oferi, nu din capitolul ilar sau altfel ci din domeniul normalitatii, al mersului normal intr-un restaurant, in special din alte orase decat din cel in care locuiesc.

Mi-ar placea sa existe comentarii dar, aici nu voi accepta decat acele comentarii pozitive…:)

Deci, aici este una dintre rarele ocazii de a da cu vorbe………

Povestirea 1

Imi propusesem sa nu laud locatii de prin Bucuresti pe motiv de concurenta dar, sambata seara, am iesit cu niste prieteni intr-un club si… m-am enervat… rau… pentru ca am gasit un club pe care mi-as fi dorit sa-l fi facut eu… mi-a placut

Este impresionant cum  sau ce face de fapt diferenta intre agonie si extaz: ce ne dorim, ce asteptari avem, cultura noastra si, cel mai important lucru,…, starea in care suntem.

Sambata sera am fost intr-un club cu muzica live, de buna caliate, cu oameni frumosi in jurul meu, cu ospatari inexistenti daca as fi vrut sa bag de seama, cu preturi nu foarte mici daca as fi vrut sa bag de seama, cu taxa la intrare, daca as fi vrut sa bag de seama, si altele, daca as fi vrut sa bag de seama, dar,…, unde m-am simtit bine… pentru ca am vrut asta, unde am gasit un club pe sufletul meu si pentru asta vreau sa-i laud pe cei care l-au creat. Felicitari !


Ah ! inainte de asta am mancat intr-un restaurant chinezesc,… dar aceasta experienta o traim altadata… si suntem la capitolul lauda… este drept ca in Bucuresti fara nume…:)

Restaurantul… ca afacere

De multe ori sunt intrebat de diverse persoane, daca este greu sau nu sa te apuci astazi de acest tip de afacere. Intrebarea are desigur conotatii in directa legatura cu actuala situatie economica. Raspunsul la aceasta intrebare este desigur, Da.

Am spus de multe ori ca stiind ceea ce stiu astazi despre aceasta afacere daca ar fi sa ma apuc acum de ea as fugi cu mare viteza dar, asa, dupa atatia ani, este ca un drog de care nu cred si nici nu vreau sa mai scap. Spun acest lucru pentru a arata care este gradul de implicare si de responsabilitate pe care, odata intrat in acest gen de afacere trebuie sa ajungi sa il ai. Asta, daca iti pasa de ceea ce faci.

Franciza sau afacere proprie, restaurant, cafenea, pub, sau club, mirajul exista. Cred ca aproape fiecare dintre cititori isi doreste macar sa fie parte daca nu sa aibe propria lui locatie. Asa este: mirajul exista.

Dar atentie, nu va ganditi la imaginea aceea in care d-voastra sunteti dimineata la un cappuccino, va cititi ziarul, o raza de soare intra pe fereastra printre muscate si va alinta usor… aceasta este doar poezie, restaurantul inseamna munca, munca si iar munca si,… la final, satisfactia unui client multumit, al unui restaurant plin, a unor remarci pozitive despre ce ai facut. Este precum Titanicul… pentru ca in sala de bal sa se poata valsa, 10 etaje mai jos o armata de lucratori baga carbuni la foale

Sa o luam cu inceputul.

Primul lucru care trebuie facut este infiintarea unei firme care sa aibe ca obiect de activitate principal, cod CAEN, alimentatia publica. Atentie ca trebuie specificat tipul de local pe care doriti sa il deschideti: restaurant, cafenea, bar, etc.

Este bine ca un avocat sa se ocupe de toate aceste probleme pentru ca el ar trebui sa va dea informatiile si despre toate celelalte lucruri necesare inainte de inceperea activitatii propriu zise: legile sau taxele locale specifice; fiscalizarea casei de marcat; depunerea autorizatiei de functionare; respectarea conditiilor specifice de organizare si functionare a unui restaurant, etc

In organizarea unui restaurant trebuie tinut cont de regulile sanitar veterinare specifice ( Ghidul de Bune Practici ), trebuie tinut cont de legislatia referitoare la pompieri si, trebuie tinut cont de legislatia referitoare la conditiile de munca

Precum se poate vedea lucurile nu sunt chiar simple si pana acum m-am referit doar la cateva aspecte care tin de organizarea actelor.

Bucataria unui restaurant trebuie organizata cu utilaje profesionale specifice tipului de meniu ales. Deasemenea, trebuie tinut cont de separatia fluxurilor curat / murdar.

Marea majoritate a noastra consideram ca ne pricepem mai bine decat specialisti in domeniu sa organizam sau sa ne decoram restaurantele. Uneori asa este dar, anii de experienta mi-au aratat ca un specialist sau un designer dupa caz, vede lucruri pe care uneori noi nu le vedem si eficientizeaza spatiile. Nu am sa spun ca intotdeauna lucrez cu astfel de specialisti, uneori experienta acumulata poate inlocui cu succes pe acestia dar, intotdeauna cand am lucrat cu specialisti in domeniul lor am avut rezultate palpabile, de aceea, daca nu este o problema de cutting cost, recomand.

Scriu acest post pentru ca destul de des, asa cum am spus in introducerea lui, sunt intrebat daca si cum sa isi deschida cineva un restaurant. Uneori cei care isi doresc acest lucru nu stiu la ce sa astepte si vad doar rezultatul muncii unui restaurantor oarecare, rezultat considerat de multe ori facil. Nu este intotdeauna asa. de cele mai multe ori nu este asa. Cu toate astea cred ca toti cei care viseaza sa aiba un restaurant al lor, daca cu adevarat cred in acest vis ar trebui sa se apuce de treaba. Sa-si asume riscurile si sa-si deschida propriul restaurant.

Cred ca piata romaneasca are nevoie de mult mai multe restaurante decat are in acest moment dar, nu cred in marile afaceri din domeniu ci cred in restaurantul de familie, in care proprietarul este direct implicat in activitate, in relationarea cu oamenii, in farmecul locului.

Poate parea curios cum un proprietar al unui lant de restaurante face apologia restaurantului mic, de familie dar, culmea, cred ca acest tip de restaurant poate fi cel mai mare concurent al unui lant. Pe de alta parte, restaurantul de familie este cel care va consolida increderea clientului in restaurant in general, este cel care va ajuta la creerea, cresterea si consolidarea pietei si este cel care, poate sta la baza creerii unei culturi gastronomice la noi in tara

Priviti aceasta afacere ca o afacere, dar cu sufletul, inarmati-va cu rabdare, puneti pasiune si nu va asteptati sa va imbogatiti peste noapte. In rest, spor la treaba…:)

Taxa pe viciu

Zilele trecute am primit un telefon de la o ziarista de la un mare cotidian financiar si am fost intrebat ce parere am despre taxa pe viciu, noua gaselnita a guvernului in materie de restaurante. Cu parere de rau nu prea am stiut ce sa raspund, pentru ca nu cred ca trebuie vreo dezbatere pe o astfel de tema. Taxa este o greseala.

Inteleg notiunea de Junk food si sunt de acord cu ea. Sunt deasemenea de acord cu faptul ca ideea de fast food nu reprezinta idealul in alimentatie si bineinteles mancarea fara E – uri ar trebui sa fie politica de stat. Dar atunci hai sa facem lucrurile cu cap, nu prin taxe de dragul taxelor ci prin creerea unor reguli simple si sanatoase.

Ce dovada mai simpla a faptului ca acest impozit nu are legatura cu programele de sanatate decat faptul ca toate taxele pe fumat sau alcool nu ajung in programe de sanatate sau combatere ci doar in buzunarul fara fund al statului ?

Povestea cu E-urile in shaorme sau hamburgeri sau torturi, mi se pare gresit pusa: daca vrem sa gandim o alimentatie sanatoasa pentru tara – lucru dealtfel minunat – atunci hai sa decretam o lista scurta cu aditivii alimentari acceptati si tot restul sa dispara. Dar pentru asta ar trebui sa ne asumam schimbarile majore din foarte multe industrii, diminuari pe termen scurt de taxe, ceva somaj, etc. Nu cred ca asa ceva se va intampla si nu pentru ca aceasta cale nu ar fi cea corecta ci pentru ca , de fapt, patronatele din domeniu nu vor accepta o asa de mare modificare a afacerilor lor.

Ajungem aici la industria restaurantelor care sufera de lipsa unei coeziuni patronale. Astfel, in continuare ne pastram imaginea de evazionisti, de vaca de muls, etc. In restauratia romaneasca estimez ca lucreaza in acest moment aproximativ 500 000 de oameni, ceea ce inseamna peste 10 % din forta de munca a acestei tari. Doar ceea ce consuma restaurantele din Romania este mai mult decat produce astazi agricultura noastra. Importam carne de vita, porc ( ilar pentru o tara mare consumatoare de porc ), oaie sau legume de toate felurile. Aceste lucruri fac din aceasta activitate una dintre principalele activitati ale tarii. Dar ea trebuie privita ca atare si sustinuta deasemenea.

Revenind la taxe, cred ca aceasta super taxa pe viciu este o mare greseala in acest context economic. Nu va strange bani la buget ci doar va creste preturile la cei 10 % dintre comerciantii corecti si care si platesc 90 % din taxe si va creste evaziunea la restul de 90 % care in felul acesta isi vor creste profiturile. Inteleg grija statului pentru colectarea de taxe dar cred ca ea trebuie facuta altfel. Cred ca restaurantele ar trebui ajutate sa treaca de aceasta perioada prin scaderea taxelor. Astfel, prin reducerea taxelor, foarte multi dintre cei care astazi nu platesc taxe vor ajunge sa le plateasca ( daca aceste taxe sunt rezonabile, este mai ieftin sa le platesti decat sa faci evaziune ), deasemenea, preturile in domeniu vor scadea sau nu vor mai creste, lucru care va impulsiona consumul, se va reusi pastrarea locurilor de munca, adica nu va creste nr de someri, etc.

Ajutorul pe care eu mi l-as dori pentru industrie l-am mai amintit in posturi anterioare. Sa enumeram cate ceva :

1. scaderea TVA -ului la 5.5 % ( in Franta se aplica deja si este un lucru binevenit Mai sunt tari ale UE unde se pregateste introducerea acestei reduceri )

2. scaderea CAS -ului

3. neimpozitarea profitului reinvestit

4. eliminarea impozitului forfetar in forma lui actuala – eventualul impozit forfetar sa fie specific necesitatilor industriei

Sunt evident multe lucruri de spus dar, cel mai important lucru in legatura cu subiectul este ca nu cred in aceasta taxa. Nu cred ca va insanatosi alimentatia romanilor, nu cerd ca se vor creea programe de combatere a efectelor, nu cred ca va creste consumul, nu cred…

In acest context, as propune guvernului, sau unei comisii a guvernului, o serie de consultari cu reprezentantii primelor 20 de companii din domeniu. In felul acesta, sunt convins ca se pot gasi solutiile cele mai bune, solutii care sa duca atat la cresterea industriei restaurantelor si a economiei in general cat si la cresterea valorii nete a taxelor.

Nu cred totusi ca se va intampla asta vreodata dar, pentru ca sunt un optimist incurabil,…astept

PS: citesc ca in acest weekend s-a votat in interiorul bugetului pentru 2010 scaderea TVA-ului pentru construirea de locuinte noi la 5 % . Deci,…. se poate.

A H1 N1 – Gripa porcina

Un subiect foarte la moda astazi chiar daca este o moda pe care nu ne-am dorit-o. Tara noastra nu are foarte multe cazuri declarate dar subiectul are parte de foarte multa publicitate… poate mai multa decat merita

Situatia actuala poate degenera si afecta intreaga economie si, evident si industria restaurantelor mai rau decat ne putem gandi. Poate este o parere pesimista dar, luand prin comparatie gripa aviara, cand saptamani in sir clientii nu mai doreau sa manance carne de pasare, este posibil ca in cazul in care lucrurile degenereaza si acest virus se raspandeste foarte mult ca multi dintre noi sa evite sa mai iasa din casa, sa evite zonele aglomerate, spatiile inchise impreuna cu alte persoane, etc. Ce poate insemna acest lucru ? Mai putini oameni care sa mearga la munca, studenti la scoala, centre comerciale mai goale, mai putini oameni pe strada si, evident, mai putini oameni in restaurante. Nu vreau sa ma refer la cazurile grave in care, asa cum deja s-a si intamplat in alte tari in prima faza de dezvoltare a acestui virus, prin decizii politice se inchid scoli, spatii publice, restaurante, aceea o consider o situatie de forta majora.

Facand comparatie cu alte tari mult mai afectate am sentimentul ca la noi totusi este prea mult tam tam. Si poate ca singurul lucru bun in toata afacerea asta este constientizarea pe care o face fiecare dintre noi asupra respectarii unor reguli simple de igiena atat personala cat si mai ales, pentru comunitati.

Apare si intrebarea daca noi, cei care operam restaurante in tara asta sau aiurea, avem ceva de facut. Fara sa am pretentia ca ceea ce spun mai jos este atotcuprinzator, sau incontestabil cred ca ar trebui sa urmam cateva reguli care, chiar daca nu vor rezolva problema raspandirii virusului ar putea totusi sa ne faca sa constientizam mai bine pericolul, creand in acelasi timp o minima protectie.

Simptomele acestei gripe sunt: febra peste 38C, secretii nazale apoase, tuse, durere in gat, dureri musculare, stare generala proasta. Mai pot aparea diaree si / sau varsaturi.

Cred deasemenea ca mai este necesar de stiut:

· sursa de agent patogen : omul bolnav cu manifestari tipice sau atipice sau omul sanatos, purtator preinfectios, fost bolnav

· se transmite direct, clasic ( aglomeratie, de la om la om, etc ) sau indirect ( maini nespalate, obiecte contaminate, aer, etc )

· nu se transmite prin carnea de porc preparata termic ( a se respecta normele de preparare termica a carnii – temperatura si timp – Ghid de bune practici )

In aceste conditii, eu as recomanda urmatoarele:

1. triajul epidemiologic la intrarea in tura : asta inseamna in cuvinte simple ca nici un angajat care prezinta simptomele de gripa sa nu fie primit la munca si deasemenea sa fie trimis de urgenta la spital

2. igiena personala a tuturor celor implicati in activitatea de restaurant : spalatul pe maini este oricum o normalitate, acum cu atat mai mult nu trebuie uitat de aceste lucruri

3. dezinfectarea periodica a clantelor de la toate usile

4. aerisirea cat mai eficienta a incaperilor – sistemele de ventilatie trebuie sa lucreze la capacitate maxima chiar daca asta inseamna costuri mai mari

5. stergerea constanta meselor si a scaunelor din restaurant cu detergent special pe baza de apa oxigenat, detergent care nu necesita clatire. Deasemenea, folosirea altor solutii dezinfectante este eficienta

6. in caz de tuse sau de stranut sa se foloseasca servetele de unica folosinta care apoi sa fie imediat aruncate. Daca acestea sunt lasate pe masa de catre client ospatarul este recomandat sa se dezinfecteze imediat pe maini.

Poate ca aceste masuri, si nu numai, nu vor avea darul de a feri un restaurant de riscul intrarii in carantina, inchiderii temporare, sau contaminarii unuia sau a mai multora dintre angajatii sai dar, sigur vor micsora numarul acestor situatii. Este greu, daca nu imposibil sa te feresti de un client care stranuta sau care tuseste si care infecteaza pe cei din jur fara a sti la randul lui ca este infectat. Atentie, ca infectarea celor din jur cu buna stiinta si refuzul urmarii tratamentului este, din cate stiu, in astfel de situatii, caz penal

Doctorii atentioneaza ca pot exista persoane care sa ” duca gripa pe picioare “, care sa nu prezinte decat urme ale simptomelor de mai sus sau nici macar, dar care sa fie purtatori ai virusului. Pana la urma, cu totii avem situatii in timpul iernii cand ne mai curge nasul, cand mai tusim sau cand avem o stare generala proasta, fara ca acest lucrur sa ne afecteze viata de zi cu zi. Deci, atentie !

De laudat, din punctul meu de vedere, reactia centrelor medicale, care au pregatit materiale de informare pe care oricine interesat le poate accesa afland in acest fel atat informatii medicale necesare cat si informatii care tin de lege, de actiunea autoritatilor, etc.

Pentru acest articol eu am folosit atat informatii obtinute de la colega mea Madalina Balan, Responsabil cu Managementul Calitatii in compania mea cat si informatii din materialul elaborat de Medlife si le multumesc pentru acest lucru.

Gala Premiilor Food & Bar Magazine 2009

Este al doilea an cand se intampla acest eveniment. Si spun ca se intampla pentru ca, intr-o piata asa de neorganizata ca cea a restaurantelor a face al doilea an la rand acest eveniment inseamna din punctul meu de vedere tenacitate si hotararea de a stabili standarde dupa care sa ne ghidam

Il cunosc pe Tiberiu Fueriu, redactorul sef al revistei, inca de pe vremea cand a avut initiativa de a strange restaurantorii pentru creerea Asociatiei Patronale din domeniu. Eforturile din ultimii ani pe care le-a facut in aceasta industrie incep sa-si arate rezultatele. Aceaste premii sunt unul dintre rezultatele de care vorbim

Revenind la Gala cu pricina, evenimentul, organizat in Grand Ballroom la Mariott a atras pe aproape toti marii jucatori din domeniu. Au fost premiate ca si anul trecut diversele categorii si, la fel ca anul trecut juriul a fost atat anonim cat si imposibil de controlat. Acest fapt ma face sa am incredere ca pana la urma, aceste premii au aratat imaginea reala a pietei din acest moment

Rauvoitorii ar putea spune ca scriu acest articol pentru ca sunt unul dintre beneficiarii acestor premii…:). Totusi, avand in vedere ca anul acesta, fata de anul trecut nu am luat nici un premiu intai, voi ramane la ceea ce am spus in inceputul acestei fraze: rauvoitorii.

Felicitari tuturor celor care au fost nominalizati chiar daca nu au fost premiati si, deasemenea, tuturor celor premiati. Uneori este important sa joci, nu doar sa castigi. Oricum, marele castigator al acestei gale cred ca va fi clientul, pentru ca tot mai multe restaurante isi vor dori in timp sa fie premiate, ceea ce va duce, chiar daca incet, la cresterea acestei industrii.

Deci, sa vedem premiile :

Cel mai bun restaurant

Caru’ cu bere

Casa di David

Uptown

2. Cel mai bun restaurant cu specific romanesc

Caru’ cu bere

La Mama

Jaristea

3. Cel mai bun restaurant cu specific strain

Piccolo Mondo

Benihana

Trattoria “Il Calcio”

4. Cea mai buna companie de catering

Privileg Catering

Athenee Palace Hilton

Gala Catering

5. Cel mai bun delivery / take away

Jerry’s Pizza

Wu Xing

Trenta Pizza

6. Cel mai bun pub / bar

White Horse

Irish Pub

Hard Rock Cafe

7. Cea mai buna cafenea / ceainarie

Turabo Cafe

Carturesti

Starbucks

8. Cel mai constant restaurant

Trattoria “Il Calcio”

La Mama

Caru’cu bere

9. Cel mai bun restaurant nou deschis

Chez Marie

Maiko

Grandeur

10. Premiul special al cititorilor Food & Bar Magazine

Trenta Pizza

Ce nu putem manca …

            De multe ori si, uneori ma gandesc ca de prea multi ani ma uit ca nu putem manca in tara noastra scumpa si draga ( scumpa se refera la pretioasa nu la ce v-ati gandit voi …:) )

            Pana la urma motivatiile pentru care nu poti manca un fel anume intr-un loc sunt multiple dar, nu ma voi referi la un loc ci la ce nu prea poti ” hali ” in tara noastra  si nu din motive geografice ci din lene sau nestiinta….

            Inevitabil am sa incep cu,… nu cu fructele de mare ci cu o amarata friptura de miel. Gasim cotlete de berbecut sau frigarui si uneori urme de pulpa dar, intotdeauna ” made in Australia “. Arar, pe la o pensiune mai vrednica gasim si un protap delicios. In Barcelona, in aproape orice carciuma puteai savura o pulpa de miel la cuptor, frageda, simplu de facut,… de neuitat. Cred ca odata cresteau miei in Romania si in alte timpuri decat de Paste

            Sa ne intoarcem acum la celebrele fructe de mare: rapane ( parca asa se scriu ), midii, pesti specifici inclusiv calcan,…, sa tot mananci,… pacat ca nu la noi in tara, chiar daca sunt produse ale Marii Negre.

            As mai putea sa ma gandesc acum la purcelul de lapte, la tot ce imaginatia romanului a facut din porc de Craciun, la faptul ca intr-o tara de vanatori nu avem vanat, importam salau si pestele la ordinea zilei este somonul, iar icrele de pastrav sunt de negasit. As putea continua la nesfarsit pentru ca sunt masochist cu mine si sadic cu cei care citesc…:)

            Ce este de facut ?

            Sa salivam, desigur si, sa ne infruptam atunci cand calatorim.

            Am mai spus-o intr-un articol precedent ca daca industria asta ar fi politica de stat atunci ea ar putea sta la baza unei parti de relansare a economiei. Daca ma uit la ce bunataturi am enumerat mai sus imi dau seama ce bucata mare de agricultura este lipsa. Si imi aduc aminte ca nu mai simt de ceva vreme gustul adevarat de rosie, ceapa, varza sau castravete. Si incep sa ma gandesc sa devin nationalist. Daca nationalist ar inseamna ca imi doresc sa vad turme de mioare, terenuri cultivate, pietele bogate, ferme piscicole si inca o suta de mii de astfel de lucruri.

            Si de fapt, vreau sa aud puhoaiele de turisti straini laudand mancarea romaneasca si pe mine luptandu-ma de la egal la egal cu lumea asta mare.