Ghid de Bune Practici – partea I

Infrastructura restaurantului si a bucatariei

Clădirile in care sunt restaurantul şi instalaţiile tehnice aferente trebuie sa aiba o construcţie solida, sa fie întreţinute în bună stare şi sa asigure următoarele cerinţe de igienă:

-drumul de acces către restaurant si curtea interioara trebuie sa fie betonate si sa existe santuri de scurgere care pot prelua apa pluviala;

-clădirile nu trebuie sa prezinta infiltraţii de apă sau igrasie; acoperisurile sa fie intr-o stare buna;

-restaurantul sa fie alimentat cu o cantitate suficientă de apa rece potabilă, dintr-o sursa verificata periodic la un laborator autorizat;

-inca din faza de proiectare spatiile interioare ale restaurantului trebuie sa fie compartimentate astfel incat fluxurile de personal, materii prime, produse finite si deseuri sa fie separate pentru evitarea contaminarii incrucisate;

-pavimentul din zonele de depozitare si de preparare a alimentelor sa fie uşor de curăţat, rezistent la detergenti, acizi, grăsimi, temperaturi ridicate si impact; suprafetele sa nu fie lucioase, pentru evitarea accidentelor; in spatiile de preparare a alimentelor trebuie sa existe sifoane de pardoseala cu capace metalice si site, care pot prelua apele rezultate din spalarea pavimentului;;

-pereţii trebuie sa fie uşor de curăţat şi de dezinfectat;

tavanele sunt construite şi finisate astfel încât să se prevină acumularea murdăriei şi să se reducă fenomenul de condens, formarea igrasiei şi acumularea prafului;

-ferestrele sunt construite astfel încât să se evite acumularea murdăriei si sa nu favorizeze formarea condensului; spatiile de preparare care au ferestre care dau spre exterior sunt echipate cu plase de protecţie împotriva insectelor, uşor de îndepărtat, pentru efectuarea curăţeniei.

usile sunt fabricate din materiale netede, uşor de curăţat şi de dezinfectat;

-restaurantul trebuie prevazut cu un sistem de ventilaţie sau de climatizare a aerului eficient pentru îndepărtarea aerului poluat, pentru a se evita supraîncălzirea, formarea condensului, patrunderea aerului viciat din bucatarie in salon; gurile de admisie si de evacuare a aerului sa fie echipate cu plase de protectie demontabile impotriva insectelor.

-spaţiile de preparare sunt luminate natural si artificial cu o intensitate luminoasă uniforma, astfel încât culoarea rezultantă să nu inducă în eroare operatorii; dispozitivele de iluminat sunt protejate cu capace de plastic pentru a se evita contaminarea produselor alimentare cu cioburi la o eventuala spargere a acestora;

-inca din faza de proiectare trebuie prevazute spatii speciale de depozitare pentru materialele si ustensilele de curatenie si dezinfectare, separate si identificate in functie de zonele pe care le deservesc (bucatarie, holuri, toalete);

-vestiarele trebuie sa aiba mărime şi compartimentare adecvată numărului de persoane; sa fie amplasate în afara spaţiului de lucru; sa dispuna de facilităţi adecvate pentru schimbarea hainelor personalului.Grupurile sanitare pentru personal nu trebuie sa aiba ieşire directă în spatiul de depozitare sau de preparare a alimentelor; sunt prevazute cu chiuvete pentru spălarea mâinilor alimentate cu apă curentă rece si calda si sunt dotate corespunzător (detergent de maini, dezinfectant, mijloace igienice de uscare a mainilor).

– în apropierea zonelor de lucru trebuie sa existe chiuvete de spalare a mainilor amplasate alimentate cu apă curentă, caldă şi rece, dotate cu dozatoare de săpun lichid-dezinfectant şi cu mijloace de uscare igienică a mâinilor si care sunt separate de chiuvetele şi bazinele pentru spălarea alimentelor, ustensilelor sau altor recipiente din bucatarie;

-restaurantul trebuie sa dispuna de grup sanitar pentru clienti, alimentat cu apă curentă caldă şi rece, mijloace de igienă şi dispozitive de uscare a mâinilor;

colectarea deşeurilor se realizează în saci de plastic de unică folosinţă, aşezaţi în recipiente cu capac actionat la pedala. Recipientele de colectare sunt amplasate în locuri special amenajate in apropierea spatiilor de prelucrare preliminarea si de preparare a alimentelor;

-pe o platformă asfaltata şi uşor de curăţat, se depozitează containerele mari de deşeuri. Acestea se menţin curate şi în bună stare; trebuie sa existe contract de prestari servicii cu o firma specializata in colectarea selectiva a gunoiului;

Hits: 627

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Citesc pe bloguri – reloaded

            Fiecare dintre noi suntem clienti, indiferent de statutul nostru de patroni sau nu. In aceasta calitate am luat sambata seara un taxi, dorind sa ajung acasa dupa ce am petrecut cateva ore la o petrecere de Valentine’s Day. Dintr-un nimic,… o simpla vorba fara rost a soferului, am explodat si, tot drumul, aproximativ 7 – 8 minute, i-am tinut o intreaga teorie despre servicii si,… bla, bla, bla, acestui sofer. Am fost un prost si m-am comportat ca atare. Sunt un exemplu tipic al articolului meu… . Nu stiu ce m-a apucat, nu stiu ce naiba am vrut,… dar, fara sa jignesc sau sa folosesc vreun cuvant trivial am reusit sa transform intr-un calvar o amarata de cursa.

            IMI CER SCUZE…!

            Imi cer scuze atat taximetristului in cauza cat si tuturor celor ce au citit articolul meu,… cred ca atunci cand emiti o parere trebuie sa o si sustii,… iar eu nu am fost in stare intr-un moment oarecare, luat pe nepregatite.

            Simplu, doar o simpla intamplare, poate sa ne faca  sa realizam cat de firava este linia de demarcatie intre cel ce emite si receptor, intre client si … in acest caz, taximetrist. In altul,… chelner.Pana la urma,… asta este realitate cruda

Hits: 446

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Ghid de Bune Practici – Introducere

In aceasta saptamana am fost uimit sa vad cata lume a fost miscata de cateva idei. Departe de mine gandul de a ma razboi cu cineva si mi-ar placea sa nu mi se puna ” in carca ” asa ceva. Din contra, cred ca patronatul industriei trebuie sa discute pentru a gasi calea de a face treaba mai bine in folosul clientilor.

Am dorit de la bun inceput ca acest blog sa fie un motor, o platforma pentru discutii atat cu clienti cat si pentru critici sau coechipieri. Accept si bunele si relele…:)). Si atentie ca nici macar acum nu incerc sa vorbesc despre restaurantele mele ( chiar daca toata lumea o face ).

Avand in vedere cele spuse mai sus, am decis sa incep publicarea unui ” Ghid de Bune Practici ” pentru industria restaurantelor. Asa ceva nu exista astazi public, chiar daca autoritatea statului ar fi trebuit sa elaboreze unul.

Experienta pe care am acumulat-o implementand si certificand standarde de calitate in reteaua mea de restaurante, ( ah ! uite ca nu m-am putut abtine..:) ), m-a facut sa incerc sa elaborez acest Ghid, in ideea de a fi util tuturor si, de ce nu, la un moment dat, sa devina un standard.

Doresc sa spun ca el este rodul muncii unei echipe intregi in acesti ultimi ani si, este doar o mica parte din ceea ce inseamna certificare de standarde de calitate. Stau la dispozitia tutturor celor interesati sa implementeze aceste reguli, atat cu sfatul cat si fizic, in limita posibilului. Deasemenea, accept orice comentarii…

Voi publica acest ghid pe capitole si daca ele sunt prea tehnice va rog sa ma scuzati.

Deasemenea, doresc sa aduc pe aceasta cale multumiri echipei de consultanti conduse de Liviu Minciuna, pentru ca datorita lor am invatat toata aceasta teorie, precum si Madalinei Balan, RMC – Responsabil cu Managementul Calitatii – in compania mea.

Multa Bafta !

Hits: 556

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Citesc pe bloguri…

Citesc pe bloguri o gramada de comentarii despre restaurante. In general sunt negative, dar este stiut ca oamenii scriu cand sunt suparati si vor sa se descarce. Sunt si raspunsuri pozitive, ca sa fiu corect, chiar daca putine.

Altceva insa ma intriga. Industria restauratiei este cel mai des intalnita pe bloguri sau forumuri la capitolul reclamatii, suparari, invective. De ce domnilor ? Si de catre cine ?

Oameni de toate categoriile se simt datori sa arunce cu noroi la cea mai mica greseala a unui ospatar, bucatar, etc. toti spun ca trebuie luata atitudine , ca asa ceva nu se mai poate, ca tara asta…bla, bla, bla. Sunt de accord ca trebuie luata atitudine. Sunt de acord ca tara asta…, bla, bla, bla.

Sunt curios cati dintre cei care iau atitudine sunt mecanici auto sau vanzatori in supermarketuri – nu de alta dar la ultima revizie doar au stiut sa-mi ia banii nu sa-mi si repare masina si m-a costat de parca mi-as fi luat una noua, iar cand am fost ultima data la cumparaturi, vanzatoarea a inceput sa tipe la mine sa nu mai stau la casa ei ca ea trebuie sa plece acasa. Si atentie ca sefii lor agreeaza acest comportament. Sefii acestia sunt nemultumiti cumva de serviciile din restaurante ?

Mi-au schimbat rata la un credit ipotecar cu 50 %. Sper ca nu este nimeni din sistemul bancar care sa ia atitudine prin restaurante. Primesc sms-urile de cate doua ori si le si platesc de doua ori, iar compania de telefonie spune ca nu este de la ei. Uitati cum se fac banii in unele domenii. Luam ceva atitudine ?

Ati fost la doctor de curand ? Cunosc medici buni,… dar si pe unii care merita inchisi. Sau nu cumva vreti sa mergem sa ne platim taxele ? alea multe ? ia cineva atitudine ?

Este usor sa dai in cei pe care ii consideri mai slabi sau mai prosti, sau sa fii cocos in spatele unui anonim nick name.

Exemplele pot continua si nu as vrea sa fiu inteles gresit. Nu spun ca in restaurante nu se intampla greseli. Spun doar ca ele sunt umane. Spun doar ca ele se intampla in tot sistemul si pentru a le diminua este necesara contributia noastra a tuturor. Munca fiecaruia este grea si trebuie apreciata ca atare. Poate ca unii au facut scoala altii nu, dar asta nu le da dreptul primilor sa se considere mai destepti sau mai pretiosi. Asta nu le da dreptul sa arate cu degetul

Atitudinea este probabil lucrul cel mai important. Atitudinea noastra ca si clienti, atitudinea noastra ca si lucratori. Cred ca rar un client se gandeste atunci cand vede un lucrator toxurn ca poate acesta tocmai a fost jignit de catre un alt client. Si credeti-ma sunt mai dese cazurile cand se intampla asta decat cele in care lucratorul nu vrea el sa fie vesel. Am auzit de atat de multe ori apelativele : sluga, zdreanta, nesimtit, capra, etc, incat doar educatia si un respect exagerat pentru “ maria sa clientul “ m-au facut sa nu ma inraiesc si sa nu spun ca intr-un frumos film: “ in Franta, clientul nu are niciodata dreptate “ ( filmul se numeste Un An Bun ).

Destule cuvinte despre acest subiect sensibil. Cred ca, fiecare client ar trebui sa plece de la premisa ca nimeni nu ii vrea raul in restaurant ci, din contra, lucratorii sunt acolo pentru a-I servi. Daca apare o problema, ea este in general o intamplare si va rog, tratati-o cu normalitate. Nu de alta, dar nimeni nu va ia capul atunci cand, la locul d-voastra de munca,gresiti 

Hits: 5257

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Pledoarie pentru mancare romaneasca

            Zilele trecute am fost pana la Iasi cu o treaba. Capitala Moldovei era cam ponosita dar ce oras mai arata bine astazi ?

            Eram impreuna cu un prieten si pe drum ne faceam planuri despre ce si unde o sa mancam. Prietenul meu abia astepta sa manance ceva simplu si traditional in zona: slanina cu ceapa, placinte poale in brau si o tuica buna. Eu, moldovean fiind, cunosteam cat de cat zona si i-am spus sa nu-si faca iluzii.

            Ne-am cazat si am plecat la o carciuma traditionala ce ne-a fost recomandata. S-a intamplat ceea ce m-am asteptat: nu am gasit nimic din aceste produse traditionale,…, intr-o carciuma romaneasca in mijlocul capitalei Moldovei. Nu am gasit nici alte produse traditionale asa cum speram. dar am gasit gulas cu sos Napoli. Asta m-a dat gata si m-a facut sa scriu aceste randuri. In acest blog nu vreau sa fac recenzii ale altor restaurante ( nu cred ca ar fi etic ) si de aceea nu conteaza unde am mancat si ce anume, mai ales ca, la final am mancat si bine si am fost si serviti excelent

            Ceea ce mi-a iesit in evidenta insa, este o anumita stare de fapt. Noi nu ne iubim valorile, si aici am sa ma refer doar la mancare. Parca ne este rusine cu ea. Parca ne este rusine sa recunoastem ca am crescut cu fasole, varza, mamaliguta si alte chestii simple. In Moldova, in carciumile de acolo, poti sa gasesti mancaruri frantuzesti, italienesti sau ale altor popoare dar numai moldovenesti nu. In Bucuresti se intampla de multe ori la fel. Oare de ce atunci cand ne ducem in Roma sau Paris nu gasim carciumi romanesti  ci italienesti sau frantuzesti ? si cu clienti italieni sau francezi ?

            Strainii stiu sa-si respecte cultura si valorile. Afost o vreme cand ” fabricat in Romania ” era un brand. Astazi, cu parere de rau, nimic nu mai este romanesc.

            Imi plac pastele sau mancarea libaneza. Din cand in cand le mananc dar, am crescut cu ciorbe gustoase, cu tocanite, cu sarmale, cu placinte si sunt mandru de asta.

            Plec uneori din tara si intotdeauna abia astept sa ma intorc pentru a manca o ciorba de burta sau una cu afumatura. Am prieteni care s-au mutat in alte tari si raman placut impresionat ca atunci cand aud de cunostinte care vin in tarile lor cer sa li se aduca muraturi, tuica, vin romanesc si alte nimicuri. Trebuie sa nu mai avem parte de ele pentru a le putea aprecia la adevarata valoare ?

            Am descoperit vita argentiniana sau fois grass-ul, vinurile frantuzesti sau whisky-ul, dar oare ele sunt mai delicioase decat sarmalutele cu mamaliguta, mititeii sau tuica noastra traditionala. Poate comparatia nu este perfecta dar, singurul lucru pe care am vrut sa-l scot in relief a fost acela ca avem mancaruri deliciose si trebuie sa fim mandri de asta. Eu unul sunt. 

Hits: 671

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0