Articole

… am revenit !

/3 Comentarii/în /de

            Este ceva vreme de cand nu am mai scris pe blog si nu prea am scuze…. Timpul, inevitabil, nu a stat in loc si o gramada de lucruri s-au intamplat in toata aceasta perioada.

            Legea impozitului forfetar a trecut dar mai rea este situatia data de aplicarea normelor privitoare la deducerea TVA-ului. M-am trezit ca trebuie sa fac aprovizionarea cu metroul, pentru ca masinile merg cu motorina iar aceasta nu se mai poate deduce la cheltuieli, m-am trezit ca trebuie sa le schimb incadrarea soferilor care fac delivery si sa-i transform in postasi,…:)  si, multe altele.

            Am fost ca tot romanul la mare de ” unu mai “. Puhoi de lume, distractie, David Coulthard, concerte in aer liber, muzica electronica pe plaja, ceva rapperi celebri ( sorry, nu-i cunosc, nu sunt in target ), Crush cu David Tavare ( nici aici nu eram in target dar am avut un fluturas la indemana…:) ) si multe restaurante deschise. Asa este, am fost numai in Mamaia…. Si nu am putut sa nu raman masca atunci cand am vazut, mancand o ciorba, la ” concurenta ” cum se zice, ca portia standard are cam 300 g, ca trebuie sa platesc felia de paine, ardeiul iute, mujdeiul, etc. O ciorba = 15 ron. Atunci am inteles ca n-am inteles in toti acesti ani nimic despre aceasta afacere si deci,  clientul trebuie ” ars “

            Si sa nu-mi spuna cineva ca aceia vor ramane fara clienti ca nu ii cred. Traiesc pe principiul arde si fugi de prea mult timp. Este drept ca nici nu imi vine sa fac ca ei…. dar asta este alta poveste pe care nu am sa o zic pentru ca am promis ca nu voi deveni ” critic de restaurant “

            Dar cred ca lucrul cel mai notabil care mi s-a intamplat in aceasta perioada este participarea ca speaker la o conferinta a unei organizatii studentesti. A fost prima oara in viata mea cand mi s-a intamplat sa fiu invitat in aceasta postura si trebuie sa recunosc ca am avut o gramada de emotii. Dar mai uimitor este faptul ca am vazut acolo, in acea sala, ” lupi tineri ” care abia asteapta sa cucereasca aceasta lume. Trebuia sa le vorbesc despre cum este sa incepi sau sa conduci o afacere si raspunsul a fost simplu : ” – greu ! Pentru ca daca ar fi usor ar face toata lumea asta, drept pentru care cine crede ca are ceva de spus, sa treaca la treaba…:) “

            La final, am fost placut surprins sa vad multi oameni interesati de lumea restaurantelor si cred ca pana la anul, la urmatoarea conferinta cativa dintre participanti vor fi deja implicati in prorpiile lor afaceri in acest domeniu. In special o micuta asiatica ce isi dorea sa gateasca la fel ca acasa la ea ( sac ! ) pentru Bucuresti.

            Iar la final de tot, Bloombiz a realizat un interviu, care interviu vi-l prezint mai jos si el este pana la urma motivul tuturor acestor cuvinte de mai sus…:)

 

Hits: 418

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Coperto

/7 Comentarii/în /de

            Coperto este o notiune destul de des intalnita in lumea larga, chiar daca pe mine unul ma scoate din sarite. Dar sa definim pentru cei care nu stiu, ce inseamna asta : coperto este o taxa aplicabila fiecarui client, care se adauga la nota finala de plata.

            Cu toate astea, analizand ca si proprietar de restaurant fenomenul imi dau seama de avantajele acestuia la nivelul intregii industrii. Pe vremuri, ( epoca Ceausescu ), restaurantele aveau ceea ce se numea remiza si aceasta putea fi chiar si de 100 % in segmentul lux. Motivatia acelei perioade era de a face o diferenta functie de categoria lux sau normala a respectivei locatii, in conditiile unor preturi impuse de un regim care uniformiza.

             Intr-o piata matura, preturile din restaurante diferite sunt in general similare, diferentierea facandu-se prin ofertele specifice: un produs facut mai bine, atmosfera, etc. Mai mult, aceste preturi nu iti permit un adaos comercial exagerat, dar costurile de operare al unui restaurant atat fixe cat si variabile pot fi destul de mari incat sa ” manance ” acest adaos comercial. O crestere a preturilor ar duce la o iesire din linie a respectivului restaurant ceea ce ar putea atrage falimentul. Aici intervine coperto.

            Fie ca bea doar o cafea, fie ca are o nota incarcata, fiecare client plateste o taxa fixa, mai mare sau mai mica, functie de ceea ce ofera restaurantul respectiv. Banii pot fi justificati prin panorama oferita ( chirii mai mari ), printr-un aranjament al mesei mai costisitor ( pahare, servetele, oliviera, etc. ) sau prin servicii mai bune ( poti plati mai bine, personal mai calificat, etc ). Se poate interpreta ca banii nu sunt decat profit pentru respectivul proprietar dar, sa nu uitam ca si afacerea de restaurant trebuie sa fie aducatoare de profit, iar limitele procentuale ale acestuia sunt reglate de piata si de normalitate.

            In conditiile crizei de astazi, in conditiile crizei de personal cu care aceasta industrie s-a confruntat in perioada trecuta, in conditiile dorintei cresterii calitatii serviciilor, coperto poate fi o solutie, dar numai daca acest coperto devine politica de stat si este implementat peste tot, pentru ca altfel, el nu va genera decat suparare…:(.

            Sistemul nu este nou si el este regasit in multe tari din Europa, in forma directa sau in forme indirecte: tips variabil intre 10% si 25% inclus pe nota de plata, remiza, pret fara tva in meniu, etc.

            Nu imi place neaparat, dar are logica introducerea acestui sistem… asa ca, pana la urma doar clientul va decide daca 1ron in plus este mult sau ceea ce primeste, merita. 

Hits: 10566

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Consideratii de criza

/13 Comentarii/în /de

            Criza actuala afecteaza pe toata lumea; am spus o noutate pe care sunt convins ca nimeni nu o stia…:)

            Vorbeam zilele trecute cu un prieten, analist financiar intr-o banca din Romania si il intrebam unde mananca la pranz. Raspunsul m-a lasat putin masca: ” … pachetel de acasa…”. Si tu Brutus ?  Este evident ca fiecare dintre noi are mai putini bani in buzunare. Ratele la banci au crescut – pentru cei cu credite – facturile de orice fel sunt din ce in ce mai mari, riscul sa-ti pierzi job-ul sau sa ti se micsoreze salariul este ca o sabie a lui Damocles asupra marii majoritati dintre noi,…, dar oare asa mare sa fie panica ?

            Industria restaurantelor trece si ea prin aceeasi criza ca intreaga societate romaneasca si mondiala. Clientii economisesc mai mult ca de obicei si asta se vede in nota de plata. Dar scaderile sunt rezonabile, cel putin in sfera mea de cunoastere si, justificabile.

            Cu toate acestea vad reactii aproape ilare: un restaurant dintr-un oras de provincie a realizat meniuri de criza, chipurile la bani putini, un restaurant din Anglia isi plateste clientii sa manance ( asta chiar este ilara ), sau un anunt aproape socant de pe fatada unui restaurant bucurestean: ” va sperie criza !!! suntem aceeasi echipa si va asteptam sa incercati mancarea noastra mai ieftina ca acasa si garantat foarte buna !!! ” ( bold-uirile nu imi apartin )

            Nu vreau sa-mi dau cu parerea despre ideile de marketing ale unor antreprenori dar, cred ca in situatia economica de astazi, real negativa fata de obisnuinta noastra, masurile disperate nu fac decat sa accentueze imaginea de degringolada. Daca toata lumea vinde la jumatate de pret in conditiile in care materia prima nu s-a ieftinit, salariile nu s-au micsorat, oare ce inseamna ? Pana acum restaurantele vindeau scump pentru ca isi permiteau ? Meniurile speciale de criza contin doar jumatate din portia normala ? Mancarea in astfel de cazuri este reciclata, imbunatatita cu aditivi alimentari sau care este adevarul ?

            Nu stiu, dar ca si client imi pun intrebari de genul asta si multe altele. Nu inteleg cum astazi pot sa mananc ceva la jumatate de pret fata de acum 3 luni. Aceeasi cantitate, aceeasi calitate…. ? Este mai ieftin sa mananc la fast food decat la un restaurant ” a la carte ” si dintr-o data este mai sanatos ? Dupa toti acesti ani de marketing al mancarii sanatoase ?

            Nu mai inteleg nimic. Oare astazi nu mai conteaza decat sa apuci ziua de maine ? Sau…

            Nu exista o solutie aplicabila peste tot, dar cred ca sansa oricarei industrii intr-o criza o reprezinta calitatea produselor si a serviciilor. Si increderea pe care o genereaza in randul consumatorilor. Pana la urma, chiar si cu clienti mai putini, printr-o judicioasa calculatie a costurilor se poate trece de perioada de recesiune. Clientii trebuie sa aiba incredere totusi in restaurante si acest lucru nu este valabil doar astazi. Necesitatea sociala a restarantului nu mai trebuie demonstrata. Clientii trebuie sa primeasca un produs ( calitate / cantitate / pret – si aici ma refer si la servicii ) corect atat pe timp de criza cat si in prioada de crestere economica. Mai ales atunci. Si probabil ca cei care au facut si fac asta, vor reusi sa treaca peste aceasta lectie de viata.

            Asa cum spunea Einstein ” … criza este buna… “

Hits: 510

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Critic de restaurant

/14 Comentarii/în /de

            Cine esti tu de fapt ? asta este intrebarea care imi vine din ce in ce mai des in minte citind in internetul autohton critica pentru diverse restaurante. Nu as fi scris acest articol daca in zilele anterioare nu as fi gasit un articol al unei persoane, care a decis sa faca si ea critica de restaurant.  Fara pregatire, fara experienta, doar cu…” asa vrea eu…:) “. Nu spun ca a scris de rau sau de bine ( din intampare scrisese de bine  ) ci spun ” de ce sa am incredere in cineva doar pentru ca a mai mancat intr-un restaurant” ? Pastorel Teodoreanu spunea: ” Pentru a manca bine, nu este nevoie doar de bani si de stomac,…. mai este nevoie si de cap “.

            Este o moda de a fi critic de restaurant. Si pentru ca toata lumea mananca in restaurante, toata lumea poate fi critic. Sa nu fiu inteles gresit, nu vreau sa restrictionez dreptul la opinie, ar fi si imposibil in conditiile internetului de astazi dar, daca cineva vrea sa critice, as vrea sa stiu si de la ce inaltime o face. Una este sa te declari critic de restaurant si alta este sa spui ca doar ai mancat bine sau nu intr-un restaurant. Este nu numai o diferenta de nuanta ci, mai mult, o problema de etica.

            In tarile cu traditie gastronomica, a fi critic de restaurante este o meserie in sine, oamenii castiga bani din asta si pe langa recunoasterea de care se bucura au si responsabilitatea a ceea ce scriu. Scriu aceste randuri pentru ca eu cred ca este benefic pentru lumea restaurantelor sa existe critici avizati, sa existe stele reale in industrie. Comentariile nu pot fi oprite, acelasi internet ne este martor,  dar atunci cand pareri recunoscute a fi avizate spun un lucru, atunci aceea este categoria si, alte comentarii nu sunt decat … comentarii

            Nu cred deasemenea ca poti baga in aceeasi oala restaurante de o stea cu restaurante de 5 stele. si asta dupa stelele noastre romanesti. Ghidul Michelin nu trateaza restaurantele decat de la un nivel minim in sus, pentru ca sub un anumit standard este practic imposibil de apreciat corect. Cum as face comparatia intre un restaurant meditaranean bazat pe fructe de mare si un restaurant italienesc cu livrare la domiciliu. Sau cum te compari cu doar cele doua restaurante japoneze din Bucuresti ? ( daca sunt mai multe,… scuze ). Mere cu pere nu ai cum sa compari. Care mancare este mai buna: sarmalele cu mamaliguta sau spaghetti cu fructe de mare. Si care atmosfera este mai normala: cea cu un taraf de muzica populara sau Barry Manillow cantand in surdina ? Cu fata de masa sau fara ?

            Imi plac multe restaurante in Bucuresti, dar nu exista restaurant in care sa nu am ce comenta.  Ce ar insemna ca eu sa-mi las orgoliile si exagerarile sa-si spuna cuvantul ?

            Este nevoie de critica de restaurant. Este nevoie de oameni priceputi  care sa faca aceasta critica, oameni mai presus de orgoliile lor, oameni care sa inteleaga gastronomia in esenta ei, care sa stie si cum se spala o farfurie, si la cat timp se face dezinsectia, si ce inseamna HACCP, si ce se intampla cu uleiul incins la 150, 180, sau 220 de grade, sau,… multe altele.

            Nu spun ca toti cei care se ocupa de restaurante sunt profesionisti ( poate ca nici eu nu sunt ), dar pentru ca ei sa-si faca treaba bine este nevoie ori sa fie criticati ori sa fie laudati,… dar, cinstit,… pe rau sau bun facut.

 

            Am fost laudat pentru curajul de a face acest blog, de a ma expune…. 🙂

            Sunt curios, … oare acum ma expun ?

Hits: 1376

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Impozit forfetar

/6 Comentarii/în /de

Aud la stiri despre un nou impozit ” specializat ” pe restaurante: impozitul forfetar. Este inca un proiect dar nu m-ar mira daca ar deveni real in foarte scurt timp

Nu conteaza motivatiile acestuia, nu conteaza contextul, conteaza ca el vine deoarece din industrie trebuie sa se stranga mai multi bani. Am spus atunci cand am propus infiintarea unei Asociatii Patronale ca rolul acesteia este de a discuta cu guvernul in astfel de cazuri. Poate fi o motivatie suplimentara.

In aceste conditii, avand in vedere ca acest impozit  vizeaza in mod direct industria restaurantelor, as fi curios sa stiu care este parerea d-voastra despre acest fapt

 

Astazi, 31 martie a aparut o stire pe agentiile de presa care a generat acest articol. Initial, a fost un articol independent care a fost postat independent dar ulterior am decis sa pun laolalta tot ce este referitor la acest subiect,…., pentru ca poate este prea fierbinete subiectul…:). Asadar, articolul din data de 31 martie il atasez acestui articol, si cred ca in continuare vor mai exista completari.

 

… continuare

            Astazi a aparut pe agentiile de stiri faptul ca ministrul finantelor a decis introducerea impozitului forfetar.

            Intr-o societate normala, acest impozit este probabil mana cereasca atat pentru stat cat si pentru contribuabil. Totusi, in conditiile Romaniei de astazi in care doar prostii sunt platitori de taxe, acest impozit nu pare a fi decat o taxare suplimentara a veniturilor.

            Nu sunt proprietarul nici unei microintreprinderi deci nu pot fi acuzat de interese ascunse. Totusi, atunci cand au fost inventate aceste microintreprinderi ele au avut scopul declarat de ai ajuta pe antreprenori in lupta cu impozitele crescute. Sa inteleg ca acum acestia sunt acuzati ca folosesc prea mult un mijloc pus la dispozitie de autoritati ? Dar oare organele de control abilitate de ce nu au descoperit neregulile, daca ele exista ? Pentru ca daca ele nu exista atunci un bir suplimentar nu poate decat sa euthanasieze o economie privata aflata deja in colaps. Iar daca intreprinderile acelea sunt totusi profitabile si proprietarii lor reusesc sa ascunda veniturile atunci unde sunt organele de control ?

            Toata aceasta vorbarie este pana la urma o furtuna intr-un pahar de apa, deoarece nu va tine nimeni cont de ea. Totusi, nu pot sa nu ma intreb de ce platitorii de taxe vor fi tot prosti iar cei care pana acum nu le-au platit raman in continuare smecheri…           

            Iar daca legea va fi data pentru ca smecherii sa nu mai fie smecheri iar prostii sa nu mai fie prosti, atunci imi cer scuze pentru neincredere.

            No offense.

Daca tot este un subiect la moda,…:) – completat in 13.04. 

 

 

            Uitandu-ma la ce am scris pana acum imi vine sa zambesc. Nu reneg ce am scris, pentru ca stiu ca am dreptate. Impozitul forfetar nu spun ca nu este bun, spun doar ca este o solutie disperata si culmea picata, macar teoretic, prost.

            Referindu-ma strict la lumea restaurantelor nu am cum sa fiu de acord cu recunoasterea oficiala ca multi nu platesc impozit…!? Nu am cum sa fiu de acord pentru ca asta ar insemna ca am fost pana acum un dobitoc pentru ca eu am platit. Este drept ca atunci cand intr-un restaurant plin cu clienti, la ora 21 primesti bonul fiscal nr 12, ceva este ” putred in Danemarca “. Impotenta unui sistem administrativ de a strange impozitele, nu ar trebui sa se rezolve prin introducerea de noi impozite. Nu de alta dar, in felul acesta, vor aparea noi solutii de eludare. Prima decizie ar putea fi aceea de a strange impozitele reale din piata. Ar putea fi prima masura de asanare si abia apoi putem vorbi de altceva.

            Pana sa ma gandesc sa scriu, legea privitoare la TVA-ul nerambursabil a trecut razant pe langa buzunarele noastre. Furtuna intr-un pahar de apa dar, ce sperietura…!?

            Ca guvernul isi doreste bani, o stie toata lumea, ca ma face pe mine, sau pe altii sa ne gandim cum sa scapam de aceste legi, pentru a putea supravietui acestei perioade, ei bine,…., asta este cu totul altceva. Culmea este ca pe mine personal acest impozit nu ma afecteaza.

            Ma intorc si spun ca de fapt impozitul forfetar este bun. Cum este el aplicat precum si momentul sau circumstantele sunt proaste. Drept pentru care, as prefera sa vad intai ca avem un guvern cinstit cu el insusi, capabil sa fie echitabil – o conditie esentiala dealtfel – si apoi sunt de acord sa introducem orice impozit, cat de forfetar se va vrea…:(

            Pana atunci, am in continuare sentimentul ca prostii cu prostii, smecherii cu smecherii,…, nu de alta dar eu sunt un constant si bun platitor de impozite.

 

era sa uit: cred ca asta este grila de impozitare propusa: 

·      cifră de afaceri sub 12.000 euro: impozit de 500 euro


·      cifră de afaceri între 12.000-50.000 euro: impozit de 1.000 euro



·      cifră de afaceri între 50.000-100.000 euro: impozit de 1.500 euro


·      cifră de afaceri între 100.000-un milion euro: impozit de 2.000 euro

 

·      cifră de afaceri între 1-5 milioane euro: impozit de 2.500 euro



·      cifră de afaceri între 5-30 milioane euro: impozit de 5.000 euro



·      cifră de afaceri peste 30 milioane euro: impozit de 10.000 euro

 

 

Hits: 487

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0