Articole

sa discutam despre franciza

Acum ceva vreme eram foarte mandru si increzator in deschiderea primei francize. Astazi am inchis-o si ma intreb de ce ? Ce nu a mers bine…?

Sunt multe motivele pe care le-as putea gasi dar, nu ma mai intereseaza, nu mai conteaza,… . Ceea ce cred ca este important acum este sa fac o analiza simpla a cum sa reusesti in franciza pe viitor

” Omul sfinteste locul “, este un adevar incontestabil.

Ma gandesc ca in loc sa continui acest post ar trebui sa fac ceva nou pentru acest blog: sa astept parerea celor interesati, a celor care au un punct de vedere, o experienta demna de luat in seama sau, pur si simplu a celor care au ceva de spus,…, pentru ca este frustrant sa crezi ca franciza inseamna dezastru pentru o afacere pe care ai construit-o in ani,  cu munca si daruire

Astept……….

Hits: 453

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

La Mama no. 8

Stau un noul restaurant La Mama, cel cu nr. 8, si imi dau seama ca trebuie sa ma reapuc de scris…:). De la petrecerea de deschidere a trecut deja o zi, de la sfarsitul acesteia,…, vorbim spre dimineata.

In urma cu cateva luni, mai precis spre sfarsitul lui martie cand a inceput acest proiect, nu stiam sigur ce va iesi. Erau multe idei noi, planuri si, poate cel mai important, dorinta ca dupa 4 ani sa fac un restaurant nou si, inevitabil deosebit…. stiu, stiu  ” orice pui isi lauda cioara ” …:))) invers, desigur.

Am adus cateva elemente de noutate in tot ceea ce a insemnat un restaurant La Mama, elemente pe care mi le doresc de ceva vreme si acum am avut ocazia sa le experimentez: o mare biblioteca de vin, care trebuie sa recunosc ca a devenit vedeta locului, un bar comod la care sa poti sta si manca si, nu in ultimul rand o zona de canapele, unde cei care vor sa leneveasca vor fi la ei acasa.  Am pastrat meniul, am pastrat evident preturile si incercam sa experimentam ceva produse noi: ma gandesc aici la hribii mei preferati cu smantana ( am scris un intreg post despre asta ) sau un pateu de casa… dar la final totul va depinde de ceea ce decide ca vrea maria sa clientul.

Intorcandu-ma la biblioteca mea de vin, aseara, un prieten, m-a intrebat daca asta este tot ceea ce am citit in ultima vreme… raspunsul a fost: ” printre alte cateva carti “… este drept ca sunt expuse cateva sute de sticle de vin si doar doua rafturi de carti.

Astazi in Bucuresti vremea a fost cam racoroasa pentru o zi de august asa ca  spre dupa-amiaza am deschis geamurile si toata strada, cu freamatul ei a intrat inauntru; acum, seara, imi dau seama ca schimbarea geamurilor cu unele care se deschid in totalitate a fost una dintre cele mai eficiente investitii.

Recitind ce am scris imi dau seama ca intreagul post este o lauda dar, ma simt atat de bine ca am terminat o prima etapa din ceea ce mi-am propus sa fac in acest an incat nu ma pot stapani. Luni intregi de emotii, ” lupte ” cu arhitectul – pe care il iubesc si ii multumesc si cu aceasta ocazie – cu contructorul, si el merita deasemenea toate multumirile, noptile in care am stat pana tarziu impreuna cu colegii mei, incercarile si tot ceea ce insemna un santier din care se naste pana la urma ceva frumos ma fac sa ma uit cu mandrie inapoi si sa fiu multumit de ceea ce am facut pana astazi.

Cred ca cel care a resimtit cel mai mult efortul acestor ultime luni a fost baietelul meu de 6 ani si jumatate care de multe ori nu stia ca fur din timpul lui pentru acest restaurant.

Petrecerea de aseara mi-a readus in minte ce bine este sa iti vezi prietenii aproape Toti cei care iti sunt aproape, care gandesc de bine pentru tine iti dau forta de a merge mai departe . Ne-am distrat, am baut un pahar de sampanie sau de vin, am mancat cateva dintre bunatatile pregatite de ” mama “, am ascultat muzica buna, veche cantata de Jazebel, o voce foarte placuta, am depanat amintiri si am ” citit ” ( baut ) o parte dintre cartile ( sticlele de vin ) din biblioteca

Acum, Lipscaniul renaste usor, usor, spre gloria pe care a avut-o probabil altadata aceasta strada celebra a Bucurestiului al carei nume vine de la negutatori din Leipzig, cladire dupa cladire se refac si doar timpul, care curge asa cum stie el incet dar inevitabil, isi va pune amprenta peste deciziile noastre.

Poate putin melancolic, poate usor obosit, optimst si, sper eu intotdeauna o gazda buna, eu si La Mama Lipscani va asteptam

Hits: 616

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Fondul meu de pensie

Ieri am luat o decizie la care ma gandesc de mult: am decis sa-mi micsorez salariul la cat se poate de putin – minimul pe economie daca este posibil – iar diferenta de taxe aparuta sa o pun intr-un cont de care sa nu ma ating in urmatorii ani pana la pensie. Astfel, imi creez propriul fond de pensie.

Nu este un atac la nimeni, nu este o decizie conjuncturala, este doar un calcul aritmetic simplu, care imi arata ca pentru urmatorii 25 de ani de acumulare, imi voi asigura o pensie mult mai mare decat cea pe care as obtine-o in sistemul clasic.

Am facut calcule simple plecand de la tot felul de valori ale salariului brut sau net si, cu parere de rau pentru sistem, am ajuns la aceeasi concluzie. In contextul in care asistenta spitaliceasca este identica pentru un rrom care nu plateste nici o taxa, sau pentru cineva care plateste taxe diferite ca valoare, in contextul in care invatamantul este acelasi pentru toti, in care siguranta pe strada este aceeasi pentru toti, cred ca este datoria mea fata de mine in primul rand sa am grija de mine: deci, imi creez propriul fond de pensie,… cu un singur beneficiar…:)

Totul pare frumos dar trebuie sa recunosc si deficientele acestei decizii: salariul va fi aproape nul, deci va trebui sa am surse alternative de venit ( chirii, dividende ), imi va fi mai greu sa iau credite personale ( Doamne ajuta ! ), etc.

Practic, sunt multe bune si rele in aceasta decizie, dar cred ca daca fiecare dintre noi ar face acest calcul simplu, ar ramane uimit de diferente. Ah… era sa uit… si va trebui sa-mi asum doua mari neajunsuri:  va trebui sa decid periodic, atat sa nu ma ating de acesti bani – cat de mare va fi tentatia…:) – dar si, mai important,… cum sa negociez cu bancile pentru acesti bani, pentru a avea eficienta maxima.

In rest, chestii normale de pensionar: sah in Cismigiu, vacanta la Amara, Revelion la Romexpo, telenovele si, supararile pe tineretul din cartier care nu vrea sa stie ce greu era pe vremea noastra…:))

Hits: 359

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… despre cafea

Imi place sa beau cafea. Acum 11 ani nu beam deloc dar astazi ma pot considera un vicios… beau 3 sau 4 espresso pe zi. Daca intr-o dimineata nu imi beau cafeaua parca ziua nu este la fel de frumoasa…. cred ca incepeti sa va regasiti in aceasta stare…:)

Totusi, mi se intampla des ca ceasca de cafea pe care o am in fata sa nu fie ceea ce imi doresc. Sa primesc ce-i drept o bautura cu gust de cafea dar nici aspectul si nici gustul sa nu fie cel dorit. Asta in special cand nu beau ” acasa ” acea cafea…:)

Dintr-un blend bun de cafea, prin nepricepere sau indolenta se poate face o bautura finala slaba calitativ in timp ce dintr-un blend mediocru, cu o pricepere a barmanului si cu aparatura performanta si bine reglata poti scoate o bautura regeasca…. Iar cand cele doua lucruri reusesc sa se intalneasca, blend bun si pricepere in facerea unei cafele, atunci te simti rasfatat.

Poate pentru ca imi place sa savurez aceasta licoare am cautat intotdeauna sa fac din cafea un punct forte in locatiile mele

Am intrebat un prieten bun, importator de cafea, care este dupa parerea sa secretul unui bun espresso. Fara a avea pretentia unui raspuns atotcuprinzator iata ce am primit:

Regula celor 5 M pt un espresso perfect:

1.     Miscela – amestecul de cafea – amestec de calitate superioara si prospetime. ( intotdeauna de la Caffe Moak – il caffe che piaceJ )

2.     Macinadosatore – rasnita de cafea – timpul ideal de erogare este de 25-30 secunde perioada in care majoritatea aromelor au fost extrase din cafea dar elementele amare si cofeina in exces nu. Macinatura corecta este un factor decisiv.

3.     Macchina espresso – espresorul – pentru extragerea unui espresso perfect este obligatoriu ca presiunea si temperatura sa fie corecte si constante!

4.     Mano dell’operatore – indemanarea barmanului – regulile trebuie respectate intotdeauna!

5.     Manutentione – intretinerea- cel mai important M dar care din pacate si cel mai des omis. Cafeaua si uleiurile arse ramase pe rasnita si espresor vor contamina cafeaua proaspata dandu-i un gust amar si ranced.

Dintr-o data totul pare tehnic dar oare la cati dintre noi aceasta tehnica nu ne este de folos ? Ca si consumator final, client, pe mine ma intereseaza cateva chestii simple: gust, culoare, aroma, consistenta. Iar aceasta tehnica si multe altele sunt necesare unui barman sau unui antreprenor daca vrea sa aibe un produs corect. Si poate fi interesant si pentru un client oarecare sa stie ca ceea ce a primit este o bautura corecta sau ceva banal… asa cum se intampla in 90 % dintre cazuri.

Imi place la nebunie crema de culoare maronie pe care un espresso bun o are obligatoriu. Consistenta ei. Gustul din punctul meu de vedere este dat de blend-ul de cafea folosit precum si de ceea ce ne dorim: cafea normala, scurta sau lunga…:). Imi place aroma… imi place sa le savurez…:). Si cand te gandesti ca o simpla cafea poate naste atatea discutii…! Si cand te gandesti ca cele scrise aici sunt un biet alint pe langa ce se poate scrie…!

Asa cum spuneam, imi place cafeaua…

Si in incheiere, pentru ca tot este o stire proaspata, la Concursul National de Barista 2 dintre barmanii Cafepedia au obtinut locurile 2 si 5

Acum chiar iubesc cafeaua…:))))))))))

Hits: 380

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Program functionare restaurante

Acum cateva zile m-a sunat un reporter sa ma intrebe ce parere am despre noua lege referitoare la restaurante care tocmai a fost trecuta prin Senat.

Stupoare pentru mine, dar pana la urma din vina mea, nu stiam nimic.

Legea de care vorbim se refera la spatiile comerciale de la parterul blocurilor de locuinte care au nevoie de aprobarea specifica a Asociatiei de locatari pentru a functiona, precum si la orarul de functionare a restaurantelor aflate in aceste spatii: vara pana la ora 23 iar iarna pna ala ora 22.

Nu conteaza raspunsul dat respectivului reporter dar conteaza directia pe care legiuitorii acestei tari vor sa o dea acestei industrii. Cred ca de sus, de pe sferele inalte ale Parlamentului, industria restaurantelor se vede foarte neagra si urata, si atunci este evident ca ea trebuie tinuta in chingi cat mai groase ca un mare Bau Bau autohton. Totusi nu este asa. Totusi cred ca avem suficiente legi restrictive ca sa ma creem altele. Totusi cred ca avem nevoie de ochi indreptati in alte directii decat in aceasta zona care pana acum nu a reusit sa creeze o voce care sa strige la astfel de ” agresiuni “. Totusi cred ca reguli simple si logice sunt mai bune decat restrictii la restrictii la restrictii.

Lasand gluma deoparte nu cerd ca este cazul sa mai punem restrictii restaurantelor de toate felurile din aceasta tara, in conditiile in care si asa sunt destule. Strict referitor la acesta lege a programului de functionare cred ca ea este inutila pentru ca restaurantele situate in astfel de locatii au oricum nevoie de acordul Asociatiei de Proprietari pentru functionare ( este drept ca sunt vizati doar locatarii cu contact direct pe cele 4 directii ). Deasemenea, pot intelege orarul de functionare prin prisma zgomotului facut de restaurante, zgomot care are si el reglementarea de rigoare : exista norme care limiteaza zgomotul din timpul zilei sau din timpul noptii la niste valori foarte usor masurabile. Astfel, se dovedeste ca este suficient sa aplicam legile si normele existente nu sa creem altele noi si mai restrictive, de dragul de a crea ceva. Si apropo  de zgomot, ce misto este sa acuzi restaurantele de astfel de lucruri cand zgomotul de fond al orasului este mai mare decat norma stabilita de lege. Oare cum ar fi daca cetatenii Bucurestiului ar da primariile in judecata pentru poluarea fonica la care sunt supusi…. asta ar fi cu adevarat interesant….:))))))))))

Mai este un aspect care poate fi deranjant in acest context si acesta se refera la tratarea inegala a competitorilor din aceasta piata. Astfel, un restaurant aflat intr-un bloc de birouri sau intr-o casa nu va avea astfel de probleme cu programul de functionare in timp ce unul aflat la parterul unui bloc de locuinte va fi obligat la un program restrans de functionare, ceea ce ii va putea cauza pierderi. Pana la urma clientul va prefera un restaurant cu un program mai lejer decat unul la care va fi dat afara la o ora fixa.

Sunt multe de spus in astfel de cazuri dar cred ca cel mai mult ma deranjeaza ideea de a ingradi continuu aceasta activitate si. in general, orice activitate. Sunt de parere ca statul nu ar trebui sa ingradeasca activitatea comerciala aproape de loc. Sa nu fiu gresit inteles: sa existe legi clare, care sa fie perfect aplicabile si aplicate si, cam atat. In rest, activitatea comerciala sa fie lasata libera pentru a produce plus valoare, pentru a fi impozitata, pentru a aduce progres si totul prin banii castigati de antreprenor pentru ca fara acest profit, cu parere de rau nimic nu ar exista

Si in incheiere sa ne gandim ca urmeaza legea impozitului forfetar care, ca un facut, tot la restaurante se refera…:)))))

Hits: 10532

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0