Articole

… de zi cu zi

Activitatea de restaurantor am spus intotdeauna ca este frumoasa… cu muntii si vaile caracteristice.

Una dintre activitatile constante de care niciodata un restaurantor nu va scapa este inventarul. Asa cum intr-un magazin este important sa aduni perechile de papuci ca sa vezi cate ai, la fel in aceasta industrie, sa aduni sarea cu piperul ca sa iti dea la numarat malaiul este fundamental

Azi este zi de inventar asa ca … spor la treaba…:)

Hits: 604

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… din nou despre servicii

Again, and again,… and again… neverending story am putea spune

Inca de la inceputurile acestui blog am declarat ca voi incerca sa ma lupt pentru buna pozitionare a acestei industrii, pentru cresterea nivelului seviciilor in restaurante pentru mai buna imagine pe care noi, restaurantorii si restaurantele pe care le conducem sa o avem.

Este usor sa consideri ca in restaurante toti te fura, toti vor ceva de la tine, ca mancarea ce ti se piune pe masa este o porcarie si ca cel mai bine este sa mananci acasa, etc… multe mi-a fost dat sa aud…:(

Totusi, faptul ca multi dintre noi traim o parte din viata noastra in restaurante arata dependenta pe care o avem pentru aceasta lume… de aceea chiar daca ma dor uneori reactiile prea exagerate imi dau seama totusi ca ele au gradul lor de normalitate, Credinta mea de restaurantor este ca oamenii care lucreaza in restaurante sunt printre cei mai atenti la calitatea serviciilor din toata sfera de servicii, chiar daca uneori nu se vede asa.

Dar haideti sa vedem cu ce putem compara o lipsa a unui zambet al unui ospatar, sau cu ce putem compara intarzierea unei comenzi cu 15 minute, sau, de ce nu, o mancare prea sarata care ajunge pe masa clientului:

  1. am dus acum cateva zile cateva camasi la o curatatorie si am ramas surprins sa vad, a doua zi cand mi le-am ridicat ca 2 dintre camasi aveau bonul de ordine capsat direct de camasa. Uimit si putin iritat am intrebat de ce a trebuit sa mi se gaureasca camasa ( pentru ca asta se intamplase ) si raspunsul primit a fost: ” da’ cum vroiati sa prind bonul, este vina mea ca nu aveti etichete ? ” – no comment
  2. parcul auto al companiei mele cuprinde cateva zeci de masini. inevitabil acestea se strica, cu sau fara garantie, trebuie reparate, reparatii care costa constant mii de ron. Recordul de asteptat dupa o piesa a fost de 4 luni si jumatate… in garantie. Despre problemele cu service-uri auto as putea discuta o saptamana fara oprire
  3. zilele trecute mi-am facut niste cumparaturi intr-un supermachet cunoscut. Timp de cumparaturi 45 min, asteptare la coada la casa, 30 min. Ajuns la casa, banda unde trebuia sa-mi pun produsele cumparate era murdara iar atunci cand i-am spus asta casierului…. doar ca nu am fost injurat. Am platit pentru produsele cumparate,… pret intreg…:)
  4. mi-a venit de plata acasa, o factura de curent dureros de mare. Cand i-am intrebat de ce s-a intamplat asta si daca se poate verifica sa nu fie o greseala, mi-au raspuns ca nu este problema lor si ca va trebui sa platesc

Exemplele pot continua. Traim intr-o societate bolnava si, daca stau sa ma gandesc bine ceea ce se intampla in restaurante este in mic ceea ce se intampla la toate nivelurile societatii noastre. Ne suparam in restaurante pentru ca probabil este singurul loc in care suntem bagati in seama. Pentru ca acolo nu exista un sistem cu care sa ne luptam si care sa ne doboare sau pentru ca in marea lor majoritate, in restaurante oamenii care lucreaza acolo au un mare respect pentru client, si stiu ca m-am repetat spunand asta…:)

Am scris acest post acum cateva zile si parca ii lipsea ceva… era ceva care ma impingea sa nu il pun inca pe blog.  Si a venit…:). Aseara am luat un taxi sa merg la Cafepedia ( Romana ) , unde era un eveniment. Ii dau comanda taximetristului : ” Cafepedia Romana ” si raspunsul a venit neintarziat ” nu stiu unde este, de 10 ani nu iau comenzi de la carciumi sau baruri asa ca va rog frumos sa-mi dati adresa “. I-am dat adresa taximetristului dar am ramas intrigat de motivul neluarii de comenzi asa ca l-am intrebat de ce ? Am ramas perplex de ceea ce am auzit, parca un final al postului meu…:). ” Clientul de carciuma ? pai eu stau ca prostul in mijlocul strazii si el sa sa-si termine sucul fara sa-l intereseze ca eu nu am unde sa parchez, ca eu am un plan de facut, ca la sfarsit sa-mi spuna sa-l duc 5 metri ca el este beat si nu mai poate merge, un nerusinat, un needucat, asta este d-le, clientul roman de carciuma,… merci, eu nu-l vreau “… am incheiat un citat mult prea lung pentru a fi aici reprodus in totalitate .

Nu ii dau dreptate acestui sofer dar pot crede in experientele lui neplacute. In acelasi timp, stiu si pana la urma si in contextul acestui articol ca uneori in restaurante uitam de cei 7 ani de acasa, nu toti, dar se intampla. Pana la urma ce este mai important: ca iti intarzie mancarea 15 min sau chiar 30 sau ca piesa de la masina iti vine dupa 2 luni ? Evident ca a doua situatie dar prima ne va face mai irascibili, ne va face sa reactionam mai violent. Oare foamea sa fie de vina ?

Nu vreau sa spun sa nu mai aratam greselile care se fac, vreau doar sa spun ca ele sunt umane in marea majoritate a cazurilor si trebuie tratate ca atare. Vreau doar sa spun ca de noi depinde cum ne incepem sau ne terminam ziua sau masa intr-un restaurant.

In rest… pofta buna !

Hits: 266

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

…un brand de tara !

Bucurestiul este un oras care poate fi descris oricum: aglomerat, murdar, urat, frumos, modern, trist, plin de distractie, ieftin, scump, etc.

Depinde de unde vii, cu ce il compari, depinde de ceea ce iti doresti.

Poate ca multe lucruri nu sunt in regula in acest oras dar, ca locuitor al lui eu m-am obisnuit si am ajuns chiar sa spun ca imi place.  Cred ca imi place tumultul acestui oras, nebunia de pe strazi, bunjee jumping-ul zilnic…:)

Poate ca cea mai frumoasa parte a acestui oras o reprezinta cea petrecuta in rstaurante, cafenele, cluburi, pub-uri… La acest capitol nu cred ca stam asa de rau, ba’ as putea spune ca stam destul de bine avand in vedere ca in general strainii sunt mai mult decat fericiti de ceea ce gasesc

In timpul zilei, in mijlocul alergaturii cotidiene vezi si nu prea restaurantele, terasele, cafenelele, pub-urile, shaormariile sau fast food-urile dar cand vine seara, parca satui de munca si incorsetarea de peste zi o intreaga armata se revarsa peste toate aceste locuri de petrecere a timpului liber.

Socializare sau networking, o seara romantica cu iubita, una normala cu prietenii, o masa in fuga in drum spre casa sunt doar cateva dintre motivele pentru care chiar si in mijloc de criza, chiar si cu mai putini bani in buzunar, oamenii merg la restaurant, cafenea, club, pub, etc.

Intr-o seara eram intr-unul dintre cluburile celebre ale Bucurestiului. Stiam clubul, nu era prim data cand mergeam acolo dar in acea seara m-a fascinat ceva: am realizat ca oamenii, inclusiv eu, mergeam acolo nu pentru ca imi placea interiorul sau altceva ci pentru ce insemna acel club. Un alt stil de viata, o evadare din banalul zilei, un cliseu de viata rupt din filme, sau poate chiar din mintea noastra. Atunci, cu un pahar in mana am reavut revelatia a ceea ce inseamna in constiinta consumatorului un brand. O garantie catre calitate, o promisiune pe termen lung, o istorie, etc…

Privesc la diverse companii in domeniu si vad cum unele apar si dispar, cum sunt interesate doar de moment in timp ce altii stau si muncesc ani in sir pentru a-si ridica afacerea, pentru a ramane in mintea clientului ca un statornic, cu un standard. Cu bucurie imi dau seama ca acestia din urma sunt castigatorii pe termen lung in orice timp,… acum sau altadata.

Ma uit la restaurantele din acest oras sau chiar din tara si vad cum cele care au reusit sa-si faca un brand din numele de pe firma – prin munca, tenacitate, inteligenta – vand suficient de bine chiar si in aceste vremuri, in timp ce celelalte se zbat pentru supravietuire

Si toate aceste ganduri ma duc in alta directie… la brandul numit  Centrul Istoric. Cat de neinspirati suntem ca si societate sa lasam o asa mina de aur sa se piarda de atatia ani ? Strazi care nu mai exista, transee, mizerie, asta se ofera din partea statului in aceasta zona…

Cladiri refacute, restaurante, cafenele, pub-uri, etc deschise in orice coltisor cu situatie juridica clara, viata de noapte care ar face invidios orice organizator de miscari sindicale ( ma refer aici la cat de multa lume se poate strange laolalta :)) )

Si atunci, inca o data zic, lasati-ne  sa ne facem treaba, sa deschidem localurile care ne plac, sa facem petrecerile pe care le dorim, sa punem mesele pe strazile pe care ne place, sa schimbam asa cum stim fata acestui oras si,… daca altceva nu putem, macar …, sa-l transformam intr-un brand de tara…:)

Hits: 326

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

La Mama – de 11 ani restaurantul tau de familie

Pagini de jurnal

In fiecare an aceasta aniversare imi umple sufletul. De la inplinirea primului an am inventat un mod unic, as putea spune, de a sarbatori aniversarile: creem un meniu special pe care il oferim din partea casei clientilor nostri.Intern, facem un concurs de gatit  sarmale, adica vedem care restaurant a facut cele mai bune sarmale in aceasta zi. Este greu sa alegi intre 6 restaurante care fac tot ce pot pentru a iesi pe primul loc. castigul este dat de recunoasterea interna si, evident, de automultumirea pe care o ai cand vezi ca clientii termina tot din farfurie.

Poate parea un gest prostesc acela de a oferi gratis mii de portii de sarmale, ciorba sau desert dar, intotdeauna am crezut ca trebuie sa intorci ceea ce primesti. In toti acesti ani am invatat ca fara cei aproximativ 5 000 de clienti zilnici nu as fi ajuns aici. Cand intru in unul dintre restaurantele mele vad cu placere figuri cunoscute, chiar daca nu cunosc persoanele, ma uit pe mese sau ma duc in spate in zona de debarasare sa vad daca clientii mananca sau nu tot din farfurii si, ma bucur sa vad ca farfuriile se intorc goale.

Imi dau seama ca din cand in cand mai si gresim. Imi dau seama de ce fel de pasiuni am reusit sa nastem dupa pasiunea pe care criticii nostri o pun in a ne arata erorile. Citesc constant pe internet laude si injurii si asta imi spune ca exist, imi spune ca lumea este sensibila la ceea ce facem noi. Nu exista perfectiune in industria restaurantelor dar ca si clienti ne-o dorim. Daca un lucrator face o greseala, umana dealtfel, este indezirabil si restaurantul si personajul dar daca un soft celebru, ca de exemplu sistemul de operare al unui calculator are un bug, este normal, restartez si gata. Si exemplele sunt nenumarate.

Am spus de nenumarate ori ca activitatea dintr-un restaurant este ca un drog de care nici nu mai poti si nici nu prea vrei sa te lasi. Intamplarile de zi cu zi creeaza acest drog. Oamenii multumiti precum si cei nemultumiti, farfuriile goale care se intorc de la mese, sticla de vin trimisa bucatarului ca semn de multumire – chiar, cand ati facut asta ultima data ? – clientul care vine la pranz cu colegii la o masa in fuga si seara cu iubita pentru un moment de relaxare, copii care isi aduc parintii sambata sau duminica la o masa de familie, batraneii care se tin de mana cand intra in restaurant si marg incet pana la masa lor, copii care alearga printre mese spre bucuria sau supararea altora, studentul care a luat examenul impreuna cu colegul care tocmai l-a picat, botezul unui nou nascut, masa cu prietenii cand iti aniversezi ziua, sau cand serbezi cununia, sau cand, inevitabil il cinstesti pe cel care a murit. Ciclul vietii in viata de zi cu zi.  Poti vedea restaurantul ca o sursa de evaziune, ca un rau,  ca un loc in care sa te simti furat, poti vedea restaurantul prin ochii si gandirea pe care vrei sa o ai dar, poti vedea restaurantul ca pe o fresca a vietii, ca pe o parte a acesteia,… ca pe un drog…

Ne place sa mancam, ne place sa bem un sprit, ne place sa ne intalnim sa socializam sa vedem si sa fim vazuti, ne place sa iesim la restaurant. Si ceea ce-mi place foarte mult,… este ca La Mama este in mijlocul acestor placeri, este restaurantul care isi iubeste clientii si care, imi place la randul meu sa cred, este iubit de catre clientii lui. In 11 ani am scris o parte din cartea restauratiei bucurestene sau chiar romanesti

Sunt melancolic si emotiv … pana la urma am implinit 11 ani… si am invatat multe…. si am trait multe…. si imi place ceea ce fac…. si,… va multumesc.

Hits: 703

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Gala Premiilor Food & Bar Magazine 2009

Este al doilea an cand se intampla acest eveniment. Si spun ca se intampla pentru ca, intr-o piata asa de neorganizata ca cea a restaurantelor a face al doilea an la rand acest eveniment inseamna din punctul meu de vedere tenacitate si hotararea de a stabili standarde dupa care sa ne ghidam

Il cunosc pe Tiberiu Fueriu, redactorul sef al revistei, inca de pe vremea cand a avut initiativa de a strange restaurantorii pentru creerea Asociatiei Patronale din domeniu. Eforturile din ultimii ani pe care le-a facut in aceasta industrie incep sa-si arate rezultatele. Aceaste premii sunt unul dintre rezultatele de care vorbim

Revenind la Gala cu pricina, evenimentul, organizat in Grand Ballroom la Mariott a atras pe aproape toti marii jucatori din domeniu. Au fost premiate ca si anul trecut diversele categorii si, la fel ca anul trecut juriul a fost atat anonim cat si imposibil de controlat. Acest fapt ma face sa am incredere ca pana la urma, aceste premii au aratat imaginea reala a pietei din acest moment

Rauvoitorii ar putea spune ca scriu acest articol pentru ca sunt unul dintre beneficiarii acestor premii…:). Totusi, avand in vedere ca anul acesta, fata de anul trecut nu am luat nici un premiu intai, voi ramane la ceea ce am spus in inceputul acestei fraze: rauvoitorii.

Felicitari tuturor celor care au fost nominalizati chiar daca nu au fost premiati si, deasemenea, tuturor celor premiati. Uneori este important sa joci, nu doar sa castigi. Oricum, marele castigator al acestei gale cred ca va fi clientul, pentru ca tot mai multe restaurante isi vor dori in timp sa fie premiate, ceea ce va duce, chiar daca incet, la cresterea acestei industrii.

Deci, sa vedem premiile :

Cel mai bun restaurant

Caru’ cu bere

Casa di David

Uptown

2. Cel mai bun restaurant cu specific romanesc

Caru’ cu bere

La Mama

Jaristea

3. Cel mai bun restaurant cu specific strain

Piccolo Mondo

Benihana

Trattoria “Il Calcio”

4. Cea mai buna companie de catering

Privileg Catering

Athenee Palace Hilton

Gala Catering

5. Cel mai bun delivery / take away

Jerry’s Pizza

Wu Xing

Trenta Pizza

6. Cel mai bun pub / bar

White Horse

Irish Pub

Hard Rock Cafe

7. Cea mai buna cafenea / ceainarie

Turabo Cafe

Carturesti

Starbucks

8. Cel mai constant restaurant

Trattoria “Il Calcio”

La Mama

Caru’cu bere

9. Cel mai bun restaurant nou deschis

Chez Marie

Maiko

Grandeur

10. Premiul special al cititorilor Food & Bar Magazine

Trenta Pizza

Hits: 570

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0