Articole

Master Chef

Marti seara, total intamplator, m-am uitat la renumita emisiune tv, probabil cum nu mi s-a mai intamplat demult sa ma uit la o emisiune de acest gen: cu interes si, de ce nu, cu drag. Motivul: concurentii, trebuiau sa opereze in totalitate un restaurant, de la realizarea meniului, aprovizionare, pregatirea mancarii pana la servirea clientilor. Partea cu profitabilitatea nu ma intereseaza in acest moment.

Pentru prima data intr-o emisiune tv, cred ca neregizat, s-a aratat ” muritorului ” de rand ce haos se poate crea intr-o bucatarie de restaurant daca nu te organizazi cum trebuie sau daca scapi lucrurile de sub control. Mi se pare uimitor si cred ca echipa realizatoare merita felicitari. Ale mele cu certitudine

Ca sa facem un mic conspect a ceea ce s-a intamplat acolo, dupa ce s-au aprovizionat cu ceea ce au crezut ca le trebuie pentru meniurile hotarate, concurentii s-au apucat sa pregateasca mancarea atat pentru masa de pranz cat si pentru cea de seara.

Pranzul a fost inceputul haosului dar, deoarece numarul clientilor nu a fost spectaculos, a trecut…:)

Masa de seara insa a fost un deliciu…. . A venit puhoiul… Mi-a adus aminte de ceea ce se intampla zilnic intr-un restaurant. Mi-a adus aminte de faptul ca unii oameni sunt eroi. Pare usor sa faci mancare ” la minut ” dar, atunci cand iti vin 7 comenzi in 3 tigai, descoperi ca trebuie sa intarzii pe cineva si, te grabesti;  atunci iti cade curentul si, uleiul de la friteuza nu s-a incins suficient de tare, pui cartofii care nu se fac si, clientii asteapta, comenzile vin,…, superb.,.., simti ca traiesti, adrenalina. In emisiunea de aseara am vazut stiinta si experienta puse in slujba unui banal adevat: clientul trebuie sa-si primeasca mancarea si el nu trebuie sa stie ce probleme ai tu

Vorbind de neregizat unele aspecte, sunt totusi tentat sa cred ca ramanearea fara curent sau scurgerea infundata au fost totusi regizate pt a crea tensiunea concurentilor dar, atentie, acest lucru se poate intampla oricand in viata de zi cu zi.

Realizand dezastrul spre care se indreptau concurentii ( scuzabila lipsa lor de experienta ), Chef-ii si-au suflecat manecile si au trecut la treaba: fara capeline sau coifuri, fara manusi sau spalat prea des pe maini, fara detalii de genul menta in supa de cartofi cu menta, cu artificii de inlocuire a cuptorului ( excelenta decizie, felicitari ), care nu avea curent si multe, multe altele…:) Nu critic, vreau doar sa spun ca uneori, atunci cand lucrurile in bucatarie se aglomereaza, nu mai ai timp de uleiul de pe jos, de respectarea la sange a fiecarui detaliu din reteta si singurul lucru care conteaza este satisfactia clientului, ca ceea ce primeste acesta in farfurie sa fie un produs care sa iti faca cinste si apoi, cand lucrurile se termina, ai timp sa faci curat, sau sa reflectezi la cum sa abordezi a doua zi situatia similara. In astfel de momente, experienta, bunul tau simt sau buna ta practica te salveaza.

De aceea, peste toate tensiunile si dezastrele din bucatrie vazute la tv, nu am putut sa nu-i iubesc pe acei oameni si sa nu traiesc cu ei injuraturile, beep-urile, cazaturile. Marfa care se depreciaza, incasari mici, fidelizarea clientului, toate aceste lucruri si nu numai il asteapta pe cel care va castiga premiul si isi va deschide propiul restaurant….., si multa pasiune…, si multa satisfactie.

Discutand ieri cu colegii mei despre asta, unul dintre ei mi-a spus ca i-a lasat pe cei 2 copii ai lui sa se uite la emisiune special pentru a vedea ce ” face tatal lor la munca “. La final, copii au spus: Uauuuu…, asa de palpitant ?

Da, asa este viata in restaurante: palpitanta si frumoasa

Hits: 264

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

sa discutam despre franciza

Acum ceva vreme eram foarte mandru si increzator in deschiderea primei francize. Astazi am inchis-o si ma intreb de ce ? Ce nu a mers bine…?

Sunt multe motivele pe care le-as putea gasi dar, nu ma mai intereseaza, nu mai conteaza,… . Ceea ce cred ca este important acum este sa fac o analiza simpla a cum sa reusesti in franciza pe viitor

” Omul sfinteste locul “, este un adevar incontestabil.

Ma gandesc ca in loc sa continui acest post ar trebui sa fac ceva nou pentru acest blog: sa astept parerea celor interesati, a celor care au un punct de vedere, o experienta demna de luat in seama sau, pur si simplu a celor care au ceva de spus,…, pentru ca este frustrant sa crezi ca franciza inseamna dezastru pentru o afacere pe care ai construit-o in ani,  cu munca si daruire

Astept……….

Hits: 423

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

La Mama no. 8

Stau un noul restaurant La Mama, cel cu nr. 8, si imi dau seama ca trebuie sa ma reapuc de scris…:). De la petrecerea de deschidere a trecut deja o zi, de la sfarsitul acesteia,…, vorbim spre dimineata.

In urma cu cateva luni, mai precis spre sfarsitul lui martie cand a inceput acest proiect, nu stiam sigur ce va iesi. Erau multe idei noi, planuri si, poate cel mai important, dorinta ca dupa 4 ani sa fac un restaurant nou si, inevitabil deosebit…. stiu, stiu  ” orice pui isi lauda cioara ” …:))) invers, desigur.

Am adus cateva elemente de noutate in tot ceea ce a insemnat un restaurant La Mama, elemente pe care mi le doresc de ceva vreme si acum am avut ocazia sa le experimentez: o mare biblioteca de vin, care trebuie sa recunosc ca a devenit vedeta locului, un bar comod la care sa poti sta si manca si, nu in ultimul rand o zona de canapele, unde cei care vor sa leneveasca vor fi la ei acasa.  Am pastrat meniul, am pastrat evident preturile si incercam sa experimentam ceva produse noi: ma gandesc aici la hribii mei preferati cu smantana ( am scris un intreg post despre asta ) sau un pateu de casa… dar la final totul va depinde de ceea ce decide ca vrea maria sa clientul.

Intorcandu-ma la biblioteca mea de vin, aseara, un prieten, m-a intrebat daca asta este tot ceea ce am citit in ultima vreme… raspunsul a fost: ” printre alte cateva carti “… este drept ca sunt expuse cateva sute de sticle de vin si doar doua rafturi de carti.

Astazi in Bucuresti vremea a fost cam racoroasa pentru o zi de august asa ca  spre dupa-amiaza am deschis geamurile si toata strada, cu freamatul ei a intrat inauntru; acum, seara, imi dau seama ca schimbarea geamurilor cu unele care se deschid in totalitate a fost una dintre cele mai eficiente investitii.

Recitind ce am scris imi dau seama ca intreagul post este o lauda dar, ma simt atat de bine ca am terminat o prima etapa din ceea ce mi-am propus sa fac in acest an incat nu ma pot stapani. Luni intregi de emotii, ” lupte ” cu arhitectul – pe care il iubesc si ii multumesc si cu aceasta ocazie – cu contructorul, si el merita deasemenea toate multumirile, noptile in care am stat pana tarziu impreuna cu colegii mei, incercarile si tot ceea ce insemna un santier din care se naste pana la urma ceva frumos ma fac sa ma uit cu mandrie inapoi si sa fiu multumit de ceea ce am facut pana astazi.

Cred ca cel care a resimtit cel mai mult efortul acestor ultime luni a fost baietelul meu de 6 ani si jumatate care de multe ori nu stia ca fur din timpul lui pentru acest restaurant.

Petrecerea de aseara mi-a readus in minte ce bine este sa iti vezi prietenii aproape Toti cei care iti sunt aproape, care gandesc de bine pentru tine iti dau forta de a merge mai departe . Ne-am distrat, am baut un pahar de sampanie sau de vin, am mancat cateva dintre bunatatile pregatite de ” mama “, am ascultat muzica buna, veche cantata de Jazebel, o voce foarte placuta, am depanat amintiri si am ” citit ” ( baut ) o parte dintre cartile ( sticlele de vin ) din biblioteca

Acum, Lipscaniul renaste usor, usor, spre gloria pe care a avut-o probabil altadata aceasta strada celebra a Bucurestiului al carei nume vine de la negutatori din Leipzig, cladire dupa cladire se refac si doar timpul, care curge asa cum stie el incet dar inevitabil, isi va pune amprenta peste deciziile noastre.

Poate putin melancolic, poate usor obosit, optimst si, sper eu intotdeauna o gazda buna, eu si La Mama Lipscani va asteptam

Hits: 538

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

… din nou despre fumat

Parerea mea despre legi antifumat cred ca o stie toata lumea care ma cunoaste. Fara a fi fumator, nu sunt de acord cu ele, pentru ca le consider un atentat la libertatea fumatorilor. In post-uri anterioare, ” Ipocrizie la o tigara ” sau ” Legea impotriva fumatului ” cred ca mi-am exprimat suficient de bine punctul de vedere.

Nu m-as fi apucat din nou de acest subiect daca nu ar fi reaparut un nou proiect de lege cu referire la acest obicei stravechi. Nu stiu pe unde este cantonat in Parlament, nu stiu daca este sau nu viabil dar,… a reaparut ca subiect.

Totusi, daca tot avem legi impotriva fumatului si a fumatorilor…:), atunci le prefer clare. Referitor la noua poveste din proiectul actual de lege spun ca daca tot se gandeste cineva sa modifice actuala lege atunci sa se interzica fumatul peste tot in spatiile publice: restaurante, scoli, institutii, etc. Macar sa stim ca aerul devine respirabil. Pana aici, nimic nou

Plecand de la toate aceste idei, zilele trecute mi-a venit in cap ceva ce am sa descriu mai jos si care mi se pare destul de novator pentru domeniu.

Ce ar fi daca in loc sa se interzica fumatul in diversele institutii sau localuri sau alte chestii publice, ar ramane acest lucru la latitudinea administratorului… iar pentru asta el sa fie obligat sa plateasca o taxa oarecare: pe scaun, pe mp, pe valoare bon, etc… ?

Sa nu ma intereseze pe mine cu cat se accizeaza tigarile si de ce nu se duc acei bani in studii pentru combaterea efectelor fumatului sau mai stiu eu ce alte chestii sociale… nu… aceia sa ramana banii statului dar, daca eu restaurantor vreau sa se fumeze in crasma mea atunci sa accept sa platesc taxa de care am vorbit, iar aceasta taxa sa se duca direct in campanii antifumat, studii sau tratamente pentru tratarea bolilor produse de fumat, etc. Astfel, ar ramane la latitudinea mea daca doresc sa am un local de fumatori sau nu, la latitudinea clientilor ce aleg si toata lumea ar fi multumita. Acest fapt nu ar mai crea o concurenta neloiala intre locatii, nu ar mai constitui baza pentru interpretari diverse ale legii si, mai mult decat atat, ar da posibilitatea dezvoltarii unor programe reale antifumat, fara nici cea mai mica presiune pe buget. Cred ca foarte interesati de aceasta idee ar trebui sa fie cei din lumea medicala, farmaceutica, care s-ar vedea dintr-o data cu un fond imens destinat cercetarii, lucru care nu poate fi decat benefic

Pana la urma, datoria statului este sa-si protejeze platitorii de taxe. Si pentru ca nu cred ca o astfel de viziune asupra fumatului exista undeva aplicata in vreo tara, s-o exportam noi lumii, aratand ca in ciuda tuturor relelor spuse de altii despre noi avem o atitudine civica misto… si, poate, la un moment dat, dupa ani de cercetari bine sustinute financiar, am putea in sfarsit sa exportam lumii si ceva inteligenta romaneasca.

Da,… chiar suna bine,… ce misto…:))

Hits: 338

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

2011 – la inceput de an.

La Multi Ani !

Multumesc tuturor celor peste 60 000 de cititori ai acestui blog. Acum ceva vreme cand am scris primul articol nu stiam cum va fi, nu stiam daca va fi cineva interesat, nu stiam nici daca voi fi in stare sa scriu mai mult decat acel prim articol.

Am incercat sa fiu obiectiv in subiectivismul meu de proprietar de restaurante, am incercat sa iau apararea restaurantelor atunci cand a fost cazul si sa arat ca oamenii care lucreaza in interiorul lor merita respectati. Uneori am reusit si poate ca articolele au fost bune, alteori am fost mai stangaci. Impozitul forfetar, tigarile, mancarea romaneasca, ghidul de bune practici sunt doar cateva dintre subiectele atinse si care si astazi, la ceva vreme de la aparitie, inca sunt citite. Toate aceste lucruri ma fac sa merg inainte si sa incerc sa fiu mai creativ.

Multumesc celor ce ma citesc, prieteni sau necunoscuti, multumesc tuturor celor care trudesc zilnic in bucatarii, saloane sau la aprovizionarea restaurantelor, cafenelelor sau altor localuri de acelasi gen, multumesc tuturor celor care, atunci cand intra intr-un restaurant, angajat sau client, cinsteste locul si il respecta.

Doresc tuturor ca 2011 sa fie anul in care sa li se implineasca tot ceea ce au bun in suflet si in gand. Va multumesc

Hits: 313

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0