Intalnire cu Primarul ( urmare la “…un brand de tara “)

Intalnirea cu Primarul General; al Capitalei de astazi, nu este o urmare a postului scris de mine dar, impresionant, ceea ce s-a intamplat se potriveste foarte bine cu ceea ce am scris eu in acel articol…:)

Ce s-a intamplat ? Practic, ca urmare a initiativei unor proprietari de restaurante ( pub-uri, cafenele ) din Centrul Istoric si in special a lui Mugur Mihaescu, Primarul General al Capitalei a participat astazi la o intalnire cu proprietarii de restaurante din respectiva zona. Initial se pusese la dispozitia comercinatilor un regulament provizoriu de functionare si aceasta intalnire trebuia sa fie urmatorul pas.

Cred ca este prima data cand s-a intamplat asa ceva la un asemenea nivel de implicare. Intalniri au mai fost si in trecut dar, din diverse motive, ele nu au dus la rezultatul scontat. Poate ca, acum, dupa atatia ani de convulsii ale zonei, este momentul in care ea sa renasca.

La aceasta intalnire, Excelenta Sa, D-nul Sorin Oprescu, in stilui sau usor glumet dar direct, a asigurat lumea ca pana la sfarsitul anului toate strazile din zona respectiva vor fi terminate de reconstruit si, cu putin noroc se va incepe si refacerea fatadelor.

Mai important decat asta, as spune eu, este decizia primariei de a se implica pentru ca Centrul Istoric sa aibe un regulament propriu de functionare, cu functionari publici ai primariei dedicati acestor activitati, cu asigurarea serviciilor comunitare necesare: politie, pompieri, asistenta medicala, etc. Totul, evident in functie de legislatia in vigoare, legislatie care trebuie sa fim sinceri, de multe ori nu ne este favorabila…:)

La aceasta intalnire am auzit de multe probleme specifice fiecaruia dintre participanti, unele foarte particulare altele de fapt, generale. Ar fi multe de spus dar, chiar cu riscul de a ma repeta spun ca principalul castig al momentului este faptul ca autoritatea publica are o atitudine foarte deschisa fata de viitorul a ceea ce eu as numi… ” un brand de tara “…:))

S-a discutat de la programul de functionare al teraselor sau al locatiilor, la gama coloristica de folosit, la probleme de aprovizionare, la avizare , s-a discutat despre mobilier si zona verde si, de ce nu,… s-a discutat despre viitor.

Sa dea Dumnezeu sa tina si sa se indeplineasca ceea ce s-a discutat astazi la aceasta intalnire. Daca lucrurile vor sta asa, atunci anul care vine, va fi primul an in care ne vom putea lauda cu adevarat ca avem un CENTRU ISTORIC,…. Poate ca sunt prea entuziast dupa acesta intalnire dar prefer sa fiu un optimist decat un Toma necredinciosul, chiar daca stiu ca va fi greu de indeplinit macar jumatate din ceea ce s-a propus

Multumesc Domnule Primar precum si tuturor celor are au participat la acesta intalnire. Restul sunt ferm convins ca veti vedea in presa, atat scrisa, cat si TV

Hits: 428

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

…un brand de tara !

Bucurestiul este un oras care poate fi descris oricum: aglomerat, murdar, urat, frumos, modern, trist, plin de distractie, ieftin, scump, etc.

Depinde de unde vii, cu ce il compari, depinde de ceea ce iti doresti.

Poate ca multe lucruri nu sunt in regula in acest oras dar, ca locuitor al lui eu m-am obisnuit si am ajuns chiar sa spun ca imi place.  Cred ca imi place tumultul acestui oras, nebunia de pe strazi, bunjee jumping-ul zilnic…:)

Poate ca cea mai frumoasa parte a acestui oras o reprezinta cea petrecuta in rstaurante, cafenele, cluburi, pub-uri… La acest capitol nu cred ca stam asa de rau, ba’ as putea spune ca stam destul de bine avand in vedere ca in general strainii sunt mai mult decat fericiti de ceea ce gasesc

In timpul zilei, in mijlocul alergaturii cotidiene vezi si nu prea restaurantele, terasele, cafenelele, pub-urile, shaormariile sau fast food-urile dar cand vine seara, parca satui de munca si incorsetarea de peste zi o intreaga armata se revarsa peste toate aceste locuri de petrecere a timpului liber.

Socializare sau networking, o seara romantica cu iubita, una normala cu prietenii, o masa in fuga in drum spre casa sunt doar cateva dintre motivele pentru care chiar si in mijloc de criza, chiar si cu mai putini bani in buzunar, oamenii merg la restaurant, cafenea, club, pub, etc.

Intr-o seara eram intr-unul dintre cluburile celebre ale Bucurestiului. Stiam clubul, nu era prim data cand mergeam acolo dar in acea seara m-a fascinat ceva: am realizat ca oamenii, inclusiv eu, mergeam acolo nu pentru ca imi placea interiorul sau altceva ci pentru ce insemna acel club. Un alt stil de viata, o evadare din banalul zilei, un cliseu de viata rupt din filme, sau poate chiar din mintea noastra. Atunci, cu un pahar in mana am reavut revelatia a ceea ce inseamna in constiinta consumatorului un brand. O garantie catre calitate, o promisiune pe termen lung, o istorie, etc…

Privesc la diverse companii in domeniu si vad cum unele apar si dispar, cum sunt interesate doar de moment in timp ce altii stau si muncesc ani in sir pentru a-si ridica afacerea, pentru a ramane in mintea clientului ca un statornic, cu un standard. Cu bucurie imi dau seama ca acestia din urma sunt castigatorii pe termen lung in orice timp,… acum sau altadata.

Ma uit la restaurantele din acest oras sau chiar din tara si vad cum cele care au reusit sa-si faca un brand din numele de pe firma – prin munca, tenacitate, inteligenta – vand suficient de bine chiar si in aceste vremuri, in timp ce celelalte se zbat pentru supravietuire

Si toate aceste ganduri ma duc in alta directie… la brandul numit  Centrul Istoric. Cat de neinspirati suntem ca si societate sa lasam o asa mina de aur sa se piarda de atatia ani ? Strazi care nu mai exista, transee, mizerie, asta se ofera din partea statului in aceasta zona…

Cladiri refacute, restaurante, cafenele, pub-uri, etc deschise in orice coltisor cu situatie juridica clara, viata de noapte care ar face invidios orice organizator de miscari sindicale ( ma refer aici la cat de multa lume se poate strange laolalta :)) )

Si atunci, inca o data zic, lasati-ne  sa ne facem treaba, sa deschidem localurile care ne plac, sa facem petrecerile pe care le dorim, sa punem mesele pe strazile pe care ne place, sa schimbam asa cum stim fata acestui oras si,… daca altceva nu putem, macar …, sa-l transformam intr-un brand de tara…:)

Hits: 450

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Plimbare cu avionul

Zilele trecute am avut de facut o calatorie pana la Iasi si am ales avionul,… Tarom

Avionul, destul de gol, asa ca un grup de spanioli si-au ales locurile in mijlocul avionului astfel incat sa stea  fara sa se intersecteze cu alti calatori. Nimic rau pana la urma, nimic deranjant pentru mine. Insotitoarea de bord i-a rugat sa-si pastreze locurile de pe bilete dar pana la urma i-a lasat in pace vazand ca nu are cu cine discuta. Am ramas impresionat de cat de tare vorbeau tipii, fara sa se gandesca ca ar fi putut deranja pe cineva, inclusiv dupa ce insotitoarea de zbor i-a rugat sa o lase mai moale…:)

Nu as fi considerat totusi  ca era o problema pana la coborare cand, o alta persoana, a oftat langa mine si a spus:” m-au innebunit oamenii astia cat mi-au  urlat in ureche “.

In acel moment mi-am readus aminte ca ceea ce poate fi bun pentru noi pentru altii poate sa nu fie la fel de bun. M-am intrebat atunci cum ar trebui sa reactioneze o companie care este pusa in situatia asta? Sa supere clientul care vorbeste tare si care ar putea vorbi si mai tare sau sa supere prin inactiune pe ceilalti clienti care poate ca nu zic nimic dar sufera ? Si asta in contextul in care totata lumea stie regulile aici incluzand si pe cele de bun simt,

Oare intr-un restaurant este bine sa duci ciorba fierbinte cum place unora sau incalzita normal cum place altora ? Cu verdeata sau fara ? Oare daca muzica trebuie sa fie la un nivel acceptabil, va fi acel nivel acceptabil si pentru masa de langa boxa ?

Sau poate daca cineva vrea ca intensitatea luminii sa fie mai mare si altcineva mai mica, ce sa faci ?

Oare trebuie sa renunti la clientii fumatori doar pentru ca nefumatorii sunt mai recalcitranti si mai intoleranti ?

Sunt multe intrebari de acest gen dar cred ca raspunsul este in alta parte. Raspunsul este pana la urma in noi.

In diversele noastre situatii in care suntem pusi ne comportam diferit. Nu ne place sa vorbeasca cineva tare langa noi intr-un avion sau restaurant dar avem sonerii tipatoare la telefoane si daca este sa raspundem o facem in asa fel incat sa auda toata lumea. Starea noastra de spirit  ne influenteaza deciziile de acest fel. Ne place, nu ne place, mancarea asta este buna, astalalta nu, dar restaurantul a vandut 50 de portii in acea zi si a ta este singura care s-a intors nemancata si cu reclamatie… ce decizie sa ia managerul respectiv ?

Ma duc des intr-o trattorie pentru ca imi plac pastele. Intr-o zi m-a deranjat faptul ca dadeam cu tunul si nu aparea vreun ospatar. In alta m-a deranjat ca ospatarul imi turna constant in pahar. Atunci l-am si rugat sa nu mai vina asa de des pe la masa noastra ( mi-am cerut scuze la finalul mesei pentru ca el isi facea doar meseria ) dar, toate lucrurile de acest gen care ne deranjeaza sunt doar pentru ca noi vrem sa fim deranjati, pentru ca noi cautam vinovati pentru momentele noastre proaste, chiar si atunci cand venim cu scuza ca ” ma simteam bine ”

Fiecare om are frustrarile sale, frustrari pe care adesea le punem in carca celor din jur. Ne razbunam pe ei, apropiati sau nu. Imi place atunci cand merg in tari straine ca nimeni nu este interesat de astfel de situatii: nu o data mi s-a intamplat sa primesc o ceasca sau un pahar murdare si chelnerul imperturbabil sa mi le schimbe fara macar sa isi ceara scuze, sa imi intarzie mancarea si ?… ce daca ? si exemplele pot continua… le poate enumera oricine… dar atmosfera ramane normala pentru ca, niciodata aceste intamplari nu vor fi acolo altceva decat niste intamplari punctuale… stop

Oamenii aceia vorbeau tare, eu am adormit, altii s-au stresat, iti intarzie cateva minute mancarea, poti sa te enervezi si sa iti creasca tensiunea sau poti sa mananci, muzica este tare, schimba masa daca se poate sau daca nu poate este vreun motiv pentru care esti singurul deranjat si exemplele pot continua… bucura-te de moment, nu ti-l strica… pana la urma, de tine depinde

Am ajuns odihnit si linistit la Iasi, spaniolii au ajuns si ei cu bine si veseli, sper ca au avut o zi buna,…, pentru ca eu am avut-o si, imi pare rau ca ma gandesc la asta, imi pare rau de persoana care si-a stricat ziua si probabil a avut o durere de cap ingrozitoare…:)

Hits: 795

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Restaurantul – “on the house”

Eram acum cateva zile intr-o cafenea si, evident beam o cafea. Imi citeam  email-urile, vorbeam la telefon, fugeam pentru o jumatate de ora de cotidian.

Langa mine, la o masa vecina, 2 tipi discutau diverse: despre prietenele lor, despre serviciu, nimic interesant… in general in cafenele si nu numai fara sa vrei tragi cu urechea la ceea ce vorbesc ceilalti.

Nu ascultam convorbirea dar, inevitabil mai retineam cate un cuvant pana la un moment dat cand urechea mi s-a lipit de masa vecina…:) Totul de la un cuvant prins, cuvant care a facut ca discutia vecinilor sa devina interesanta.

– Bai, stai sa-ti spun ce mi s-a intamplat acum cateva zile intr-o cafenea ! ( nu conteaza numele )

– Ce anume ?

– Doamne cat de prost am putut sa ma simt, cat de jegosi au fost angajatii de acolo si parca au vrut sa ma faca sa ma simt prost !

– Dar ce s-a intampla,  insista celalalt ?

– Eram cu prietena mea, beam o cafea, vorbeam, ne simteam bine si, la un moment dat vine ospatarul si ne aduce doua torturi, ni le pune pe masa si ne spune ca sunt din partea casei. Atat de prost m-am simtit ! de parca eu nu aveam bani sa-i cumpar prietenei mele o prajitura daca asta vroiam !

– Pai erau vechi, conchide interlocutorul. Probabil ca iesisera din garantie si decat sa le arunce mai bine sa va imbolnaviti voi, ai dreptate, niste nenorociti… “

Eu zambeam si parca nu imi venea a crede ceea ce auzeam…:)

” – Ai intradevar dreptate, nu m-am gandit la asta, cred si eu ca erau iesite din garantie, Doamne ce prost m-am simtit fata de prietena mea si fata de mine in general . Am cerut nota si imediat am plecat. Stii totusi ce este culmea ? Ca prietena mea s-a suparat pe mine ca am grabit-o si nu am lasat-o sa termine prajitura, ca cica ii placea… ! “

Oamenii au m-ai vorbit despre incident, despre altele, am cerut si eu nota ca trecuse ceva vreme si am plecat lasandu-i acolo. Eram impresionat de ceea ce auzisem…

Mergem in Grecia sau in Turcia in concedii si suntem fericiti cand cineva ne ofera ceva din partea casei “, ne suparam ca la noi nu se practica ( cred ca numeri pe degetele de la o mana acele crasme care stiu sa ofere ceva din partea casei ) dar, daca stai si te gandesti cum sa se practice ?

Cred ca foarte multi oameni au vazut prea multe filme pe youtube despre ce se intampla prin restaurante, cred ca suntem prea stresati, cred o gramada de chestii dar, sa ma supar ca cineva mi-a oferit ceva ” on the house ” cu gandul, ce-i drept pervers , de a ma fideliza, este prea mult.

Cam atat… ca viata de restaurantor este frumoasa…:)

Hits: 548

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Asociatia Patronala a Restaurantelor din Romania

Astazi a avut loc o etapa importanta in infiintarea Asociatiei Patronale a Restaurantelor din Romania. Dupa multe demersuri, discutii, evaluari, am ajuns in punctul final in care trebuie sa ne gasim acei cativa entuziasti, dornici de a se lupta cu morile de vant ale autoritatilor, entuziasti care sa fie membri fondatori ai sus amintitei asociatiuni

Aproximativ acum un an, in urma unui articol postat de acest blog am primit nenumarate cereri de a face parte dintr-o asociatie de acest gen. Reiau acum si ii rog pe toti cei care doresc sa faca parte din aceasta asociatie sa imi trimita contactul lor la adresa mea de email: catalin@lamama.ro cat de repede se poate.

Obiectivele acestei asociatii pot fi multe dar as dori sa enumar cateva. Evident ca ele nu sunt singurele si tocmai variatiunea data de catre membri ei va face ca activitatea sa fie atat complexa cat si de folos acestora.

Deci :

a)    Reprezentarea, promovarea, susţinerea şi apărarea intereselor economice, tehnice şi juridice ale membrilor săi, în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice;

b)   Să facă cunoscute membrilor, iniţiativele eficiente şi bunele practici ale domeniului în care activează, la nivel naţional, european şi mondial;

c)    Să colaboreze pentru elaborarea unor ghiduri de bune practici privind normele de siguranţă şi igienă a alimentelor, care să fie acceptate la nivel naţional de autorităţile publice cu responsabilităţi în acest domeniu.

Cele scrise mai sus sunt doar cateva dintre obiectivele asociatiei, sunt doar un exemplu.

Sustin infiintarea unei astfel de Asociatii patronale. Consider ca industria va avea numai de castigat. Mi-ar placea ca doritorii sa fie din toate domeniile specifice acestei industrii si deasemenea din toate regiunile tarii.

Avem nevoie, poate acum mai mult ca niciodata, sa ne unim si,… sa aratam ca mitul Mioritei este doar o poveste

Multumesc

Hits: 1146

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0